La 1 ianuarie 2023, Suedia preia de la Cehia preşedinţia rotativă a Uniunii Europene (UE) pentru o perioadă de şase luni. Statele membre care deţin preşedinţia Uniunii lucrează împreună în grupuri de câte trei, numite „trio-uri”, pentru o perioadă de 18 luni. Trio-ul actual este format din Franţa (ian.-iun. 2022), Cehia (iul.-dec. 2022) şi Suedia (ian.-iun. 2023). Pe agendă, printre priorități, este atenția sporită asupra situației din Ucraina, dar și extinderea Uniunii Europene.

Priorităţile preşedinţiei suedeze

Priorităţile preşedinţiei suedeze reflectă poziţiile pe care Suedia le-a susţinut în mod tradiţional în UE, dar răspund şi provocărilor geopolitice şi economice actuale cu care se confruntă Uniunea, conform site-ului guvernului suedez, https://www.government.se/.

Securitatea-unitatea, rezilienţa-competitivitatea, prosperitatea (tranziţia energetică), valorile democratice şi statul de drept sunt temele aflate în centrul viitoarei preşedinţii suedeze, a transmis prim-ministrul suedez, Ulf Kristersson, într-un discurs la 12 decembrie, în Riksdag (parlamentul suedez), când a prezentat programul preşedinţiei suedeze a UE începând cu 1 ianuarie 2023.

În ceea ce priveşte domeniul afaceri externe, Suedia va acorda atenţie sporită situaţiei din Ucraina şi procesului de extindere a UE. Cu privire la economie, preşedinţia suedeză va depune eforturi pentru unitate în actuala situaţie dificilă de criză. La capitolul afaceri interne, viitoarea preşedinţie se va axa pe politicile migraţiei, pe combaterea crimei organizate, a terorismului şi a extremismului violent. Pe zona politicilor sociale, a locurilor de muncă şi sănătăţii, Suedia arată că se va axa pe reducerea riscului de sărăcie şi excluziune socială, ca urmare a ultimelor crize: pandemia, criza energetică şi creşterea inflaţiei. În plus, preşedinţia suedeză va promova activ obiectivele UE, pentru a atinge neutralitatea climatică până în 2050, în paralel cu creşterea competitivităţii, a ocupării forţei de muncă, a producţiei de alimente şi a sănătăţii şi bunăstării. În acest sens, punerea în aplicare a Pactului ecologic european va fi pe agendă în prima jumătate a anului 2023, informează site-ul preşedinţiei suedeze, https://swedish-presidency.consilium.europa.eu/.

Logo-ul președinției suedeze

Logo-ul preşedinţiei Suediei la Consiliul UE este reprezentat de formula „sweden2023.eu”, scrisă cu caractere galbene şi albe, pe fond albastru. Prin evidenţierea diferitelor părţi ale logo-ului, se transmit mai mult mesaje. „sweden eu” subliniază rolul Suediei în calitate de deţinătoare a preşedinţiei şi contribuţia ţării la Uniune. „we 2023” reflectă faptul că Suedia, în calitate de deţinătoare a preşedinţiei, acţionează în interesul comun al Uniunii, iar „we eu” ilustrează comunitatea statelor membre ale UE şi importanţa construcţiei europene pentru cetăţenii săi.

De asemenea, legătura dintre literele „n” şi „u” din siglă simbolizează solidaritatea între statele membre. Punctul galben din siglă reprezintă hotărâre şi este un punct de referinţă pentru calea de urmat comună a statelor membre. Culorile alese sunt cele pe care Suedia şi UE le au în comun: galben şi albastru.

Suedia a mai deţinut, anterior, preşedinţia Uniunii de două ori: în 2001 şi 2009. Agenda preşedinţiei în 2001 s-a concentrat pe extindere, ocuparea forţei de muncă şi mediu. În 2009, cele mai importante probleme de pe agendă au fost criza financiară şi economică, schimbările climatice şi punerea în aplicare a noului Tratat de la Lisabona.

În anterioara preşedinţie a Uniunii, Cehia s-a concentrat asupra unor priorităţi precum: gestionarea crizei refugiaţilor şi reconstrucţia post-război a Ucrainei; securitatea energetică, consolidarea apărării UE; rezilienţa strategică a economiei europene; rezilienţa instituţiilor democratice, informează site-ul https://czech-presidency.consilium.europa.eu/.

Temele prioritare ale actualului trio format din Franţa-Cehia-Suedia

* protecţia cetăţenilor şi a libertăţilor acestora, cu accent pe respectarea şi protecţia valorilor europene
– democraţia, statul de drept, egalitatea între femei şi bărbaţi etc.
– şi pe consolidarea spaţiului Schengen şi a politicii europene privind azilul şi migraţia;

* promovarea unui nou model european de creştere şi investiţii, bazat pe o creştere verde şi durabilă şi pe suveranitatea industrială şi digitală europeană;

* construirea unei Europe mai verzi, mai echitabile din punct de vedere social şi mai protective în ceea ce priveşte sănătatea cetăţenilor europeni;

* o Europă globală, actor mondial care promovează multilateralismul şi relaţii reînnoite cu partenerii săi, în paralel cu împărtăşirea unei viziuni comune a celor 27 state membre în ceea ce priveşte ameninţările strategice.

Trio-ul anterior la preşedinţia UE a fost format din Germania (iul.- dec. 2020), Portugalia (ian.-iun. 2021) şi Slovenia (iul.-dec. 2021), conform site-urilor https://eur-lex.europa.eu/ şi www.eu2020.de.

Puternic marcat de pandemia de COVID-19, programul comun al trio-ului a făcut astfel lupta împotriva coronavirusului şi a consecinţelor sale economice şi sociale prioritatea numărul 1. De asemenea, adoptarea bugetului multianual al UE 2021-2027 a fost unul dintre cele mai importante proiecte ale trio-ului Germania, Slovenia, Portugalia.

Printre celelalte priorităţi de pe agenda sa, s-au numărat: promovarea unei Europe sociale, tranziţiile verzi şi digitale şi căutarea de răspunsuri europene la întrebările legate de migraţie.

Trio-ul următor al preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene va fi format din Spania (iul.-dec. 2023), Belgia (ian.-iun. 2024) şi Ungaria (iul.-dec.2024), potrivit https://eur-lex.europa.eu/.

Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene se asigură prin rotaţie, la fiecare şase luni, între statele membre ale UE, în decursul acestei perioade statul membru asigurând continuitatea agendei UE în cadrul Consiliului şi conducând reuniunile acestei formaţiuni. Sistemul de conducere rotativă a fost introdus prin Tratatul de la Lisabona, în 2009. Trio-ul stabileşte obiective pe termen lung şi pregăteşte o agendă comună, determinând subiectele şi aspectele majore care vor fi abordate de Consiliu pe o perioadă de 18 luni. În baza acestui program, fiecare dintre cele trei ţări îşi pregăteşte propriul său program, mai detaliat, pentru şase luni, conform site-ului www.consilium.europa.eu.

Preşedinţia are două misiuni principale: planificarea şi conducerea reuniunilor din cadrul Consiliului şi al grupurilor sale de pregătire şi reprezentarea Consiliului în relaţiile cu celelalte instituţii ale UE. În ceea ce priveşte planificarea şi conducerea reuniunilor, preşedinţia conduce întâlnirile formale din cadrul diferitelor formaţiuni ale Consiliului (cu excepţia Consiliului Afaceri Externe), se asigură că discuţiile se desfăşoară în acord cu Regulamentul de procedură şi metodele de lucru ale Consiliului şi organizează, de asemenea, şi reuniuni informale la Bruxelles şi în ţara care asigură preşedinţia prin rotaţie.

Cu privire la rolul său de reprezentare, preşedinţia UE reprezintă Consiliul în relaţiile cu celelalte instituţii ale UE, în special cu Comisia şi cu Parlamentul European. Rolul său este de a încerca obţinerea unui acord privind dosarele legislative prin aşa-numitele triloguri sau prin reuniuni de negociere informale şi prin reuniuni ale Comitetului de conciliere. Din punct de vedere statistic, legislaţia luată în considerare în timpul unei preşedinţii depinde de iniţiativele Agendei Strategice a UE. De asemenea, circa 500-700 de propuneri legislative sunt luate în discuţie în fiecare perioadă de şase luni, scrie site-ul www.gov.si.

#Suedia #UE

Cei mai buni educatori, învățători și profesori din Republica Moldova au fost premiați în cadrul concursului republican „Pedagogul anului 2026”, organizat de Ministerul Educației și Cercetării. Festivitatea de premiere a avut loc în cadrul evenimentului dedicat Zilei profesionale a lucrătorilor din învățământ, transmite IPN.

La categoria „Educatorul anului”, premiul întâi i-a revenit Annei Mogorean, de la Grădinița „Prichindel” din satul Drăgănești, raionul Sângerei. Pe locul doi s-a clasat Diana Agachi, de la Grădinița nr. 1 „Spiriduș” din Bălți, iar locul trei a fost ocupat de Eugenia Gangan, de la Grădinița nr. 5 din Glodeni.

La categoria „Învățătorul anului”, câștigătoare a fost Adriana Pană, de la Liceul Teoretic „Alecu Russo” din Orhei. Locul doi i-a revenit Anastasiei Crudu, de la Gimnaziul Pașcani, iar pe locul trei s-a clasat Lilia Lupăcescu, învățătoare la Gimnaziul „Gheorghe Râșcanu” din Râșcani.

La categoria „Profesorul anului”, premiul întâi a fost obținut de Elena Voloc, de la Liceul cu Profil de Arte „Doina și Ion Aldea-Teodorovici” din Chișinău.

Pe locul doi s-a clasat Dumitru Rusnac, de la Gimnaziul „Mihai Eminescu” din Ulmu, raionul Ialoveni. Locul trei a fost împărțit de Victoria Revenco, de la Liceul „Petru Rareș” din Soroca, Aliona Col, de la Liceul „Mihai Guboglo” din Ceadâr-Lunga, și Mariana Morari, de la Gimnaziul „Regele Mihai I” din Cimișeni, raionul Criuleni.

Câștigătorii locului întâi au primit câte 50 de mii de lei, cei de pe locul doi – câte 25 de mii de lei, iar pentru locul trei au fost acordate premii de câte 15 mii de lei.

Totodată, premierul Vasile Tofan a anunțat că premiile vor fi suplimentate cu câte 10 mii de lei pentru fiecare câștigător. Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că munca profesorilor se reflectă în rezultatele elevilor, inclusiv la examenele de absolvire și la bacalaureat.

Concursul republican „Pedagogul anului” a ajuns în acest an la cea de-a patra ediție.