Ministerul Finanțelor a lansat consultările publice privind proiectul de reformă a sistemului de salarizare din sectorul bugetar, care urmărește crearea unui sistem bazat pe echitate, predictibilitate și performanță. Documentul prevede modificări treptate ale modului de remunerare a angajaților din sectorul public, reformă care urmează să fie implementată până în anul 2032.

Potrivit autorităților, reforma va aduce beneficii pentru toate categoriile salariale, inclusiv în domenii precum educația, asistența socială, sănătatea, ordinea publică și alte sectoare esențiale.

„Reforma aduce beneficii pentru toate categoriile salariale, inclusiv în domenii precum educație, asistență socială, sănătate, ordine publică și alte sectoare esențiale, prin creșteri ale veniturilor, consolidarea părții fixe a salariului și o recunoaștere mai clară a performanței individuale în remunerare”, precizează Ministerul Finanțelor.

Printre principalele prevederi ale proiectului se numără consolidarea salariului de bază, care va reprezenta circa 70% din venitul lunar, precum și definirea clară a criteriilor de stabilire a sporurilor.

Totodată, autoritățile propun reconfigurarea valorilor de referință utilizate pentru calculul salariilor în sectorul bugetar și reducerea numărului acestora de la 10 la 6 până în anul 2027, iar ulterior la maximum 4 până în 2032.

„Prin reconfigurarea valorilor de referință și prin reducerea numărului acestora, de la 10 la 6 până în 2027 și la maximum 4 până în 2032, se va asigura clarificarea componentelor salariului lunar și consolidarea rolului salariului de bază”, se menționează în comunicat.

Noul cadru salarial introduce și mecanisme de flexibilitate, inclusiv ajustarea temporară a salariilor în funcție de competitivitatea posturilor, exclusiv pentru funcțiile greu de ocupat, măsură care va intra în vigoare din anul 2028. De asemenea, este prevăzută o grilă salarială separată pentru funcțiile IT, pentru a atrage și reține specialiști.

Ministerul Finanțelor susține că implementarea proiectului va avea un impact organizațional important asupra instituțiilor publice, prin creșterea competitivității și consolidarea echității și transparenței sistemului de remunerare.

„Este prevăzută consolidarea guvernanței printr-un mecanism interinstituțional de coordonare și monitorizare a politicii salariale”, mai arată autorii proiectului.

Reforma va fi implementată etapizat până în 2032, cu o evaluare intermediară programată pentru anul 2029, și este corelată cu obiectivul de sustenabilitate bugetară, inclusiv prin încadrarea masei salariale în limita de până la 9% din PIB.

Proiectul va fi supus consultărilor publice până la 2 iulie 2026, iar propunerile și comentariile părților interesate vor fi analizate în procesul de definitivare a documentului.

#Andrian Gavriliță #legea salarizarii #Ministerul Finantelor

Ungaria a blocat, pentru a treia oară, aprobarea screeningului pe clusterele 2 și 3 în negocierile de aderare ale Ucrainei și Moldovei, menținând veto-ul din cauza nemulțumirilor legate de protecția minorităților naționale din Ucraina. Opoziția Ungariei față de Ucraina afectează și Moldova, deoarece ambele procese de aderare sunt cuplate.

Un oficial UE a declarat pentru IPN că, la reuniunea din 8 septembrie, grupul de lucru pentru extindere și țări aflate în proces de negociere a aderării din cadrul Consiliului UE (COELA) nu a reușit să ajungă la un consens pentru aprobarea screeningului privind clusterele 2 și 3.

Sursa citată a mai precizat că, în cadrul ședinței, delegația ungară a condiționat din nou ridicarea veto-ului de înregistrarea unor progrese de către Ucraina în implementarea acordului bilateral privind protecția minorităților naționale. COELA urmează să revină asupra subiectului la una dintre următoarele ședințe.

Este a treia încercare de aprobare a rezultatelor screeningului pe care Budapesta o blochează, după ce inițial votase împotrivă pe 22 iulie și pe 1 septembrie. Până în prezent, Uniunea Europeană a deschis, în procesul de negociere cu Moldova și Ucraina, doar clusterele 1 și 6, „Valori fundamentale”, respectiv „Relații externe”.