Berlinul a anunțat închiderea a patru dintre cele cinci consulate ruse din țară, a anunțat Ministerul german de Externe, transmite Bild. Ministerul rus de Externe va face în curând o declarație în legătură cu acțiunile părții germane, a promis reprezentantul departamentului, Maria Zakharova, scrie RIA Novosti.

Ministerul german de Externe a explicat închiderea consulatelor ruse prin faptul că Moscova a limitat recent numărul diplomaților germani care pot lucra în Rusia, ceea ce face dificilă continuarea activității mai multor consulate germane. De la 1 iunie, consulatele generale din Sankt Petersburg, Kaliningrad, Ekaterinburg și Novosibirsk nu mai eliberează vize, a informat anterior Ambasada Germaniei în Rusia.

După cum scria Sueddeutsche Zeitung la sfârșitul lunii mai, decizia Rusiei de a limita numărul personalului diplomatic va afecta sute de cetățeni germani, numărul exact nu a fost numit. Potrivit publicației, vorbim despre diplomați, mediatori culturali și profesori, inclusiv cei de la Ambasada Germaniei și Institutul Goethe. Sucursalele acestuia din urmă funcționează în mai multe orașe din Rusia. Potrivit lui Fontanka, cursurile de limbi străine din Sankt Petersburg au fost deja suspendate.

Ambasada Germaniei în Rusia a raportat la sfârşitul lunii mai că, în legătură cu decizia Moscovei, Berlinul va lua măsuri pentru a atinge paritatea în numărul diplomaţilor de ambele părţi.

Ca răspuns la aceasta, reprezentanta oficială a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, a declarat pentru RBC că restricția asupra numărului de personal diplomatic a fost un răspuns la acțiunile neprietenoase ale Germaniei, iar „contul” dintre țări este acum egal. „Dacă germanii fac noi pași ostili, atunci răspunsul nostru nu va întârzia să apară”, a spus ea.

#consulate #Germania #Rusia

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.