Ministerul Sănătății anunță că este în proces de identificare a unor soluții pe termen lung pentru gestionarea resturilor anatomopatologice, în contextul dificultăților existente în sistem. Instituția susține că tratează situația „cu maximă responsabilitate”, având în vedere implicațiile sanitare și etice.

Potrivit Ministerului, în prezent sunt purtate discuții avansate cu un agent economic din România, care activează și în Republica Moldova, pentru dezvoltarea unei linii moderne de incinerare dedicate acestor tipuri de deșeuri.

„În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 696/2018 pentru aprobarea Regulamentului sanitar privind gestionarea deșeurilor rezultate din activitatea medicală, deșeurile anatomopatologice sunt eliminate prin înhumare în cimitir, în locuri special destinate, în lipsa acestora pot fi compostate în gropi speciale. Această abordare asigură continuitatea actului medical și respectarea cerințelor de sănătate publică”, se arată în mesajul Ministerului Sănătății.

Totodată, instituția menționează că se află în contact permanent cu instituțiile medicale pentru a se asigura că sunt respectate toate normele de depozitare temporară, astfel încât riscurile pentru sănătatea publică să fie minimizate.

Situația a ajuns în atenția publică după ce s-a aflat că Institutul de Medicină Urgentă din Chișinău se confruntă de peste un an cu dificultăți în gestionarea acestor deșeuri. Potrivit conducerii instituției, resturile anatomopatologice rezultate din intervenții chirurgicale nu mai sunt preluate pentru înhumare și sunt păstrate în frigidere, în lipsa unei soluții legale.

În acest context, Primăria Chișinău a respins acuzațiile potrivit cărora ar fi refuzat înhumarea deșeurilor și a precizat că responsabilitatea revine instituțiilor medicale care le generează. Autoritățile municipale au invocat prevederile legale potrivit cărora producătorii de deșeuri medicale sunt obligați să asigure tratarea și eliminarea acestora, inclusiv prin compostare în gropi speciale sau incinerare, în condiții autorizate.

De asemenea, Primăria a subliniat că nu are competența legală de a interveni în gestionarea acestor tipuri de deșeuri, iar Combinatul Servicii Funerare nu poate prelua astfel de responsabilități, întrucât sunt necesare autorizații speciale de mediu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Reacția Primăriei Chișinău în scandalul deșeurilor umane înghețate: „Responsabilitatea aparține instituțiilor medicale”

Criză la Institutul de Medicină Urgentă din Chișinău: Deșeurile umane, păstrate în frigidere din lipsă de soluții

#deseuri umane #MS

Contractele de muncă ale directorilor adjuncți din instituțiile publice de învățământ general, care ocupă funcția de mai mult de cinci ani sau au fost angajați pe o perioadă nedeterminată, vor înceta de drept la 7 septembrie. După această dată, funcțiile vor fi ocupate prin concurs, iar, până la organizarea acestora, școlile vor putea numi directori adjuncți interimari pentru cel mult șase luni.

Noile reguli sunt prevăzute de modificările aduse Codului educației și sunt puse în aplicare de Ministerul Educației și Cercetării (MEC). Schimbările vizează directorii adjuncți de la a căror numire au trecut mai mult de cinci ani, inclusiv perioada în care au activat în regim de interimat. Sunt vizați și cei care au fost numiți pe perioadă nedeterminată.

„La momentul promovării modificărilor legislative, peste 65% dintre directorii adjuncți din instituțiile publice de învățământ general ocupau funcția fără să fi fost selectați prin concurs. Aproape 39% erau angajați pe perioadă nedeterminată, iar 27% exercitau funcția în regim de interimat”, menționează MEC.

Încetarea contractelor va fi stabilită prin ordinul directorului instituției, iar persoanele vizate trebuie să fie informate despre decizie în cel mult cinci zile lucrătoare.

Pentru ca activitatea școlilor să continue normal, directorii vor putea numi interimari în funcțiile rămase vacante. MEC recomandă ca, de regulă, aceeași persoană al cărei contract a încetat să fie desemnată în continuare ca director adjunct interimar.

Interimatul va putea dura cel mult șase luni, timp în care instituțiile vor trebui să organizeze concursuri pentru ocuparea definitivă a funcțiilor.

Dacă directorul școlii decide să numească o altă persoană decât fostul director adjunct, acesta va trebui să-și argumenteze decizia.

„Prin aceste modificări, instituim reguli clare și egale pentru ocuparea funcțiilor de director adjunct. Ne dorim ca fiecare profesionist din educație care are pregătirea, experiența și viziunea necesare să poată participa la o competiție deschisă și corectă”, a declarat secretara de stat a MEC, Valentina Olaru.

MEC a transmis deja o circulară către autoritățile locale din domeniul educației și conducătorii instituțiilor publice pentru aplicarea noilor prevederi.Legea nr. 21/2026 pentru modificarea Codului educației a fost adoptată la 26 februarie 2026 și publicată în Monitorul Oficial la 6 martie.