Ministerul Sănătății din Crimeea a anunțat încetarea avorturilor în clinicile private din regiune. Autoritățile și clerul din Crimeea au cerut clinicilor private „să contribuie la îmbunătățirea situației demografice” și să nu mai efectueze avorturi. Acum va fi posibil femeilor locuitoare în regiune să facă avort doar într-o clinică de stat.

Clinicile private din Crimeea au refuzat în mod voluntar să efectueze proceduri de avort după o solicitare corespunzătoare din partea departamentelor relevante, a raportat Ministerul Sănătății din Crimeea.

Înainte de aceasta, departamentul a organizat o masă rotundă cu reprezentanți ai Roszdravnadzor, Comisia Patriarhală pentru Probleme Familiei, Protecția Maternității și Copilăriei, organizația publică „Unitatea Rusă” și clinici private autorizate să efectueze avorturi. Oficialii și reprezentanții afacerilor au trecut în revistă experiența regiunilor în care clinicile au încetat întreruperea sarcinii. Întreprinderile au fost rugate să „contribuie la îmbunătățirea situației demografice prin refuzul de a efectua avorturi”, au fost de acord toate clinicile.

Avorturile vor continua să fie efectuate în clinicile de stat, unde femeile care-l solicită vor fi îndrumate pentru consiliere psihologică. Psihologii „ajută femeia să se înțeleagă pe ea însăși și motivele deciziei sale”, a spus Ministerul Sănătății.

Din ianuarie până în septembrie 2023, toți cei care au solicitat un avort în Crimeea au fost îndrumați spre consultație la psiholog – 1037 persoane; doar 21,1% dintre aceștia au fost convinși. În 2022, 10,1% au refuzat avortul.

Interzicerea sau restricția avorturilor nu numai că nu este benefică pentru țară, dar are și un „potențial demografic negativ”, a declarat Nikolai Prokhorenko, prim-prorector al Școlii Superioare de Organizare și Management în Sănătate. El a explicat că femeile care nu au acces la avort în cadrul asigurării medicale obligatorii și nu își pot permite să întrerupă sarcina într-o clinică privată vor încerca totuși să efectueze un avort „negru” nesigur – ele însele sau cu ajutor extern. Acest lucru amenință să crească mortalitatea maternă; în anii de interzicere a avortului în perioada sovietică, aceasta a fost de 32 de ori mai mare decât cifrele actuale, notează expertul.

Conform calculelor lui Prokhorenko, numai în 2018, aproximativ 140 de milioane de ruble au fost cheltuite pentru așa-numita „consiliere pre-avort”, în care femeile sunt convinse să nu avorteze. Cu aceste fonduri, spune el, a fost posibil să se reducă numărul sarcinilor nedorite într-un alt mod, cumpărând aproximativ 1,5 milioane de prezervative și distribuindu-le tuturor minorilor care le-au dorit.

Președintele rus, Vladimir Putin, a mai remarcat în 2017 că interzicerea avortului provoacă femeile să apeleze la clinici „negre”. „Nu poți sparge nimic aici; există temeri că operațiile negre vor crește exponențial”, a spus el. Putin a cerut apoi decizii „echilibrate”, ținând cont de experiența negativă a altor țări. În 2021, el a spus că este important să convingă femeile să nu facă avorturi. „Dar ceea ce este și mai important este că trebuie să creăm condiții pentru a ajuta femeia și familia să crească copilul și să-l pună pe picioare”, a adăugat el.

În iulie, șeful Ministerului Sănătății, Mihail Murașko, a anunțat că țara intenționează să întărească controlul asupra circulației medicamentelor pentru avort până la sfârșitul anului. Potrivit lui, astfel de medicamente trebuie „strict controlate pentru circulația în organizațiile medicale și farmaceutice”. De asemenea, ministrul a numit viciosă dorința de a amâna a avea copii de dragul unei cariere.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#avort #clinici private #Crimeea

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.