Curs valutar
  • EUR
    20.0508
    0.3217%
  • USD
    17.1338
    0.2667%
  • RUB
    0.2066
    0.7744%
  • RON
    3.8136
    0.2255%
  • UAH
    0.3835
    0.1043%

Toate știrile

24 august 2026

Stoltenberg consideră că sprijinul manifestat de Erdogan faţă de Hamas nu creează probleme NATO

10 Nov. 2023, 19:46
 // Categoria: În Lume // Autor:  Elena Putregai
10 Nov. 2023, 19:46 // În Lume //  Elena Putregai

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, consideră că sprijinul manifestat de Recep Tayyip Erdogan, preşedintele Turciei – țară membră NATO -, faţă de mişcarea islamistă palestiniană Hamas, aflată în război cu Israelul, nu creează probleme pentru alianţa militară nord-atlantică.

„Niciodată nu e uşor când avem opinii diferite în interiorul alianţei”, a mărturisit secretarul general al NATO într-un interviu acordat agenţiei de presă germane dpa. Acest lucru „nu afectează însă ce facem sau ce nu facem, întrucât nu jucăm un rol în acel conflict specific”, a explicat Stoltenberg.

El a respins totodată speculaţiile în sensul că tăcerea membrilor NATO referitor la poziţia lui Erdogan ar putea avea legătură cu aşteptata ratificare de către Turcia a aderării Suediei la Alianţă.

„Sunt două chestiuni foarte separate”, a asigurat secretarul general al NATO. Poziţia preşedintelui turc nu a fost criticată în mod deschis de aliaţii săi din NATO, între care se numără şi cancelarul german Olaf Scholz, care ar urma să-l primească pe Erdogan săptămâna viitoare la Berlin.

Erdogan: Hamas este o mișcare de „de eliberare”

După declanşarea conflictului Israel-Hamas, Erdogan s-a referit la mişcarea islamistă ca fiind o grupare „de eliberare”, în timp ce SUA şi UE, care sunt aliate cu Turcia prin NATO, consideră Hamas organizaţie teroristă.

De asemenea, ca rezultat al acestui război – soldat cu cel puţin 1.400 de morţi în Israel în atacul Hamas din 7 octombrie şi peste 10.500 în Gaza în represaliile israeliene, potrivit Ministerului sănătăţii ai Hamas -, Erdogan a rupt contactele cu premierul israelian Benjamin Netanyahu.

„Netanyahu nu mai este un interlocutor pentru noi în niciun fel. L-am şters, i-am dat x”, a spus preşedintele turc.

În trecut, el a calificat Israelul drept „stat terorist”, ca urmare a tratamentului aplicat palestinienilor şi s-a prezentat în mod repetat ca fiind susţinător al cauzei palestiniene, menţionează dpa.

„NATO trebuie să se asigure că putem proteja teritoriul NATO”

Agenţia mai aminteşte că cele 31 de state membre ale NATO au votat foarte diferit în Adunarea generală a ONU un proiect de rezoluţie care cerea un „armistiţiu umanitar” în Gaza, Turcia votând favorabil, alături de mari state ale UE ca Franţa şi Spania, în timp ce Marea Britanie, Germania şi alte câteva state membre ale NATO s-au abţinut, iar SUA şi câteva state UE ca Cehia şi Ungaria au votat cu Israelul şi împotriva rezoluţiei, care nu conţinea critici la adresa Hamas.

Secretarul general al NATO a notat în interviu că, „deşi aliaţii NATO sunt de acord asupra multor principii fundamentale”, nu doreşte să ascundă că „există şi diferenţe”, ceea ce este explicabil având în vedere că este vorba de o alianţă cu 31 de membri şi de un conflict „extrem de complex şi periculos”.

El a mai afirmat că nu-şi poate „imagina un scenariu în care NATO să joace un rol” în acest conflict, subliniind că Alianţa nord-atlantică „nu a jucat niciodată vreun rol în conflictul israeliano-palestinian” şi că misiunea ei principală este de a-şi proteja teritoriul.

„Dacă (actualul război) escaladează într-un conflict regional mai amplu, atunci, desigur, NATO trebuie să se asigure că putem proteja teritoriul NATO. Dar acum principala sarcină este de a preveni o asemenea escaladare”, a conchis Stoltenberg.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

24 Aug. 2026, 17:48
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea.md
24 Aug. 2026, 17:48 // Societate //  Realitatea.md

Igor Grosu se declară nemulțumit de faptul că autoritățile nu au majorat lefurile profesorilor, așa cum au promis. În același timp, oficialul salută ideea introducerii unei indemnizații unice, care ar urma să nu fie impozitată.

Șeful Legislativului a spus presei că inițial trebuie elaborată politica bugetar-fiscală, apoi legea salarizării. În opinia sa, autoritățile trebuie să stabilească întâi veniturile, apoi taxele și cheltuielile.

„Evident că și eu sunt nemulțumit, în sensul în care noi am avut un angajament. Acum, consecutivitatea lucrurilor trebuie să fie următoare. Întâi, politica bugetar-fiscală, în care stabilești parametrii veniturile, taxele, după care vii cu o lege cum este legea salarizării, care presupune cheltuieli, aloci pe anumite categorii și așa mai departe. S-a venit cu propunerea de a veni cu această plată unică, care nu va fi impozitată, din câte știu eu. Și procesul de votare a politicii bugetar-fiscale, a bugetului, și a legii salarizării să meargă după politica bugetar-fiscală”, a spus Igor Grosu.

Deși majorarea salariilor profesorilor s-a promis din septembrie, Guvernul a anunțat că nu are suficienți bani și a promis plăți unice pentru mai mulți angajați din sectorul bugetar.