Cu ocazia Zilei mondiale a accidentului vascular cerebral, marcată anual la 29 octombrie, Ministerul Sănătății, în colaborare cu Biroul de Cooperare al Elveției, lansează o campanie de conștientizare menită să ajute populația să recunoască semnele timpurii ale AVC-ului. Această campanie subliniază importanța intervenției rapide și accesului la servicii medicale specializate.

„Accidentul vascular cerebral (AVC) este o urgență medicală care afectează anual aproximativ 8000 de persoane în Republica Moldova, dintre care 13% sunt de vârstă activă. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) avertizează că, fără măsuri de prevenție adecvate, AVC-ul ar putea deveni principala cauză de mortalitate până în anul 2030. În fiecare minut în care un pacient nu primește tratament aproape 2 milioane de neuroni din zona afectată sunt distruși, evidențiind importanța intervenției rapide”, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Sănătății.

Simptomele specifice unui AVC pot fi asimetria feței, vorbirea incoerentă și slăbiciunea unui braț. Recunoașterea acestor semne și apelarea imediată la Serviciul de urgență 112 pot salva vieți.

Republica Moldova a făcut progrese în ultimii ani, dezvoltând o rețea națională de centre de tratament pentru AVC. În prezent, există 13 astfel de centre, dintre care 11 sunt primare (9 sunt active, cu excepția centrelor primare Ungheni și Orhei), unul multidisciplinar și unul comprehensiv.

Centrele primare au fost dotate cu tomografe computerizate (7), aparate de telemedicină (13), aparate Doppler (opt), EEG (13), INR express (13) și aparate pentru detectarea venelor (13). Aceste centre au contribuit la reducerea timpului mediu de la apariția simptomelor până la internare de la 905 minute în 2023 la 423 de minute în 2024.

În anul 2023 au fost efectuate 64 de proceduri de tromboliză intravenoasă în spitalele raionale Cahul, Orhei, Edineț, Bălți, Comrat și în Spitalul Clinic Municipal „Sfânta Treime”. Odată cu deschiderea celor 11 centre primare de AVC, în perioada ianuarie-septembrie 2024, au fost înregistrate 226 de trombolize. În premieră, în anul curent, în centrele de AVC din Florești, Căușeni, Hîncești și Soroca a fost făcută procedura de tromboliză intravenoasă.

Rata de deces prin accidente vasculare cerebrale a constituit 17,4% în anul 2023, iar în 2024 a fost de 15%.

Ministerul Sănătății și-a propus ca până în anul 2030 să reducă cu 10% numărul cazurilor de AVC și să trateze cel puțin 90% dintre pacienții care ajung într-un centru de tratament. Această inițiativă demonstrează angajamentul Republicii Moldova de a proteja sănătatea cetățenilor și de a moderniza serviciile medicale în parteneriat cu experți internaționali.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#AVC #campanie #Ministerul Sănătății

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china