România lucrează în prezent pentru a găsi mai multe modalităţi de a ajuta la transportul cerealelor ucrainene, a declarat luni, 7 august curent, într-un interviu pentru Politico ministra de externe a țării vecine, Luminiţa Odobescu, care a descris situaţia de securitate din regiunea Mării Negre ca fiind „destul de gravă”.

Mai mult de jumătate din exporturile ucrainene care folosesc coridoarele de solidaritate ale UE – culoare create pentru a facilita tranzitul rutier, feroviar şi pe căi navigabile interioare – au trecut prin România. Comisia Europeană a estimat că peste 65% din produsele exportate prin intermediul coridoarelor de solidaritate în luna iunie au fost transportate de-a lungul coridorului Dunării, scrie Politico.

Luna trecută, Rusia s-a retras din Iniţiativa privind cerealele de la Marea Neagră, alimentând temerile în legătură cu viitorul exporturilor de cereale ale Ucrainei şi impactul asupra securităţii alimentare globale. În ultimele săptămâni, forţele Kremlinului au atacat în mod repetat infrastructura ucraineană de depozitare a cerealelor, inclusiv pe Dunăre – în apropierea teritoriului românesc -, ceea ce a sporit şi mai mult îngrijorarea cu privire la modul în care Ucraina îşi poate trimite produsele pe pieţele mondiale.

Într-un interviu pentru Politico, ministrul român de externe Luminiţa-Teodora Odobescu a calificat mişcările Rusiei drept „cu adevărat cinice”. Moscova „împiedică în mod serios exporturile de cereale ucrainene, care sunt o salvare pentru persoanele vulnerabile din multe ţări importatoare”, ceea ce „exacerbează realmente criza alimentară globală”, a spus ea.

Odobescu a subliniat că Bucureştiul face eforturi în ultimele luni pentru a intensifica tranzitul cerealelor ucrainene prin România, inclusiv prin extinderea capacităţii porturilor şi a punctelor de trecere a frontierei. „Este nevoie de timp pentru a vedea rezultatele”, a spus Odobescu despre eforturile guvernului român de a sprijini tranzitul alternativ al cerealelor, eforturi întreprinse cu sprijinul Comisiei Europene.

România se coordonează, de asemenea, cu Ucraina „pentru a vedea cum putem face mai mult”, a adăugat Odobescu. În această săptămână sunt aşteptate noi discuţii între Bucureşti şi Kiev pe această temă, notează Politico.

Dar, în timp ce ţările europene acordă asistenţă pentru tranzit, o serie de state UE din Europa Centrală şi de Est şi-au exprimat, totodată, îngrijorarea cu privire la dumpingul cerealelor ucrainene pe pieţele lor interne. În iunie, Comisia Europeană a prelungit interdicţia privind exporturile de cereale ucrainene în România, Polonia, Bulgaria, Ungaria şi Slovacia cel puţin până la 15 septembrie.

Întrebată dacă aceste ţări vor face presiuni pentru ca restricţiile să continue, ministrul român a declarat: „Trebuie să găsim echilibrul potrivit”. Este necesar „să continuăm să sprijinim Ucraina pentru a-i ajuta să îşi transporte cerealele”, a spus ea. Dar este necesar, de asemenea, „să găsim soluţii pentru a ajuta financiar fermierii din regiunile care sunt afectate”, a adăugat Luminiţa Odobescu.

#Luminița Odobescu #Marea Neagra #Ministerul de Externe #razboi #Romania #Rusia #securitate #Ucraina

Germania va trimite Ucrainei noi rachete antiaeriene Patriot preluate direct din stocurile armatei germane (Bundeswehr) şi de care Kievul are „nevoie urgent” pentru a contracara atacurile cu rachete ruseşti, a promis marţi ministrul german al apărării, Boris Pistorius, la o nouă reuniune a Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei, format din aproximativ 50 de ţări care susţin militar şi financiar Ucraina în războiul cu Rusia, relatează hotnews.ro.

„Îi îndemn pe toţi membrii Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei să îşi verifice propriile stocuri şi să efectueze livrări similare”, a indicat ministrul german al apărării. „Sunt conştient că nu este uşor de găsit un echilibru între propriile nevoi de securitate şi sprijinul de care Ucraina are nevoie urgent. Dar, vă rog, dacă aveţi îndoieli, să decideţi în favoarea Ucrainei”, a insistat Boris Pistorius.

„Din păcate, ne putem aştepta ca raidurile aeriene ruseşti să se intensifice din nou odată cu scăderea temperaturilor, iar atunci pagubele vor fi şi mai mari”, a avertizat el.

Ministrul german nu a precizat însă numărul rachetelor interceptoare Patriot care vor fi furnizate Ucrainei şi nici calendarul acestor livrări. Dar el a adăugat că Germania va spori şi furnizarea de rachete antiaeriene de alte tipuri către Ucraina şi de asemenea a dronelor şi a muniţiilor cu rază lungă de acţiune.

În luna iunie, de asemenea la o reuniune a respectivului grup de ţări, ministrul Boris Pistorius anunţase că Germania va oferi Ucrainei un nou pachet de ajutor militar, în valoare de 400 de milioane de dolari, o parte din această sumă urmând să fie destinată achiziţiei de rachete interceptoare pentru sistemele antiaeriene americane Patriot.

Interceptoarele Patriot sunt foarte eficiente împotriva rachetelor balistice lansate aproape zilnic de Rusia asupra unor ţinte în Ucraina. Confruntată cu insuficienţa rachetelor Patriot, armata ucraineană a încetat să comunice public numărul ţintelor aeriene ruseşti doborâte, pentru a nu evidenţia rata redusă de interceptare a acestora.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut insistent aliaţilor Ucrainei să-i furnizeze mai multe rachete Patriot, dar războiul pornit de SUA împotriva Iranului a diminuat sever stocurile de rachete de acest tip, prin urmare Washingtonul îşi conservă aceste stocuri şi a redus drastic livrările către Ucraina.

Tot marţi, Uniunea Europeană a anunţat că a acceptat, printr-o derogare, ca Ucraina să cumpere rachete americane Patriot folosind 3,2 miliarde de euro din programul european de asistenţă financiară de 90 de miliarde de euro, program care cere să se acorde prioritate echipamentelor fabricate în UE.

Potrivit ministrului ucrainean al apărării, Evgheni Hmara, cu fondurile acum eliberate din împrumutul european Ucraina ar putea achiziţiona aproximativ o mie de rachete Patriot, dar majoritatea acestora vor fi livrate abia în anii următori. Prin urmare, el le-a cerut susţinătorilor Ucrainei în războiul cu Rusia să urgenteze ajutorul militar oferit Kievului din propriile lor stocuri militare.

Şi secretarul general al NATO, Mark Rutte, le-a cerut membrilor Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei „să sape mai adânc” în aceste stocuri, întrucât „nu avem de ales”.