„Funcția de procuror general este una destul de importantă. Sunt sigură că ar putea fi mai multe persoane care ar putea să candideze, dar a fost un termen insuficient pentru a fi încurajate și determinate să aplice”. Așa a explicat ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, când a fost întrebată despre lipsa de interes pentru concursul de selectare a candidatului la funcția de procuror general. Mai multe declarații pe subiect a făcut la emisiunea „Punctul pe AZi” de la TVR Moldova, ediția de joi, 30 noiembrie curent.

„Între timp, s-au mai vehiculat anumite decizii, inclusiv cea a Curții Constituționale, modificări pe lângă Legea nr. 3”, a continuat ministra, „de aceea, am considerat că este nevoie să fie un termen mai mare pentru concurs”.

La aceeași emisiune, întrebată dacă Alexandr Stoianoglo poate candida încă o dată, inițial Veronica Mihailov-Moraru a răspuns că nu, după care a adăugat următoarele: „Ar corespunde criteriilor. El a fost demis. Candidatul care depune dosarul trebuie să corespundă mai multor criterii: reputație, competență profesională, etc. Este opțiunea sa, dacă va dori să aplice sau nu”.

Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a prelungit concursul pentru selectarea procurorului general până în data de 29 decembrie 2023. Decizia a fost luată după ce la expirarea termenului anunțat inițial s-au înscris doar doi candidați. Este vorba despre avocatul Ilie Rotaru și procurorul Igor Demciucin.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Alexandr Stoianoglo #concurs #Ministerul Justitiei #procuror general

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.