Procesele de justiție nu trebuie periclitate, susține ministra justiției, după ce avocații au continuat greva anunțată. Potrivit Veronicăi Mihailov-Moraru, Uniunea Avocaților a revizuit decizia, după discuțiile de la minister, iar acum sunt prevăzute excepții, având în vedere că „greva este un drept și nu o obligație”. Aceasta a subliniat că, inițial, avocații erau obligați să participe la greva generală, transmite IPN.

Decizia finală aparține președinției, a remarcat ministra, menționând că a prezentat instituției prezidențiale rezultatul discuțiilor Ministerului Justiției cu avocații.

„O opțiune a fost ca această lege să fie promulgată și modificările să fie efectuate de următorul legislativ, iar a doua ar fi nepromulgarea și continuarea discuțiilor într-un grup de lucru”, susține Veronica Mihailov-Moraru.

Șefa de la justiție a precizat că nu cunoaște câte ședințe au fost amânate din cauza grevei.

„Nu cunoaștem câte ședințe de judecată au fost amânate, pentru că informația respectivă se introduce manual de fiecare instanță judecătorească. Însă din discuțiile pe care le-am avut cu conducerea sistemului judecătoresc, a procuraturii și a poliției situația în principiu este gestionabilă la moment”, a menționat ministra.

Ministra a adăugat că autoritățile respectă dreptul avocaților de a fi în dezacord cu anumite modificări legislative ce țin de Legea avocaturii, însă, în același timp atrage atenția că acest dezacord nu trebuie să pună în pericol funcționarea sistemului judecătoresc și dreptul cetățenilor trebuie să fie apărat în fața instanțelor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Uniunea Avocaților convoacă Congresul extraordinar al avocaților pentru 25 iulie, iar până atunci, începând cu 15 iulie, au declarat greva generală a avocaților. Potrivit lor, acțiunea reflectă, „îngrijorările profunde ale corpului profesional față de amenințările la adresa exercitării libere și independente a profesiei, precum și a autoadministrării acesteia”.

Tot marți, 15 iulie, UA a cerut repetat președintei Maia Sandu să nu promulge modificările recente la Legea avocaturii.

Președinția a anunțat că urmează să examineze proiectul de lege privind modificarea Legii avocaturii, în termen de 14 zile, urmând ca decizia să fie comunicată public, conform procedurilor legale.

#avocati #greva #justitie #ministra

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.