Ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a declarat că apreciază comportamentul, fostei membre a comisiei vetting și pre-vetting Tatianei Răducanu. Precizările au fost făcute la o emisiune de la PRO TV.

„Trebuie să apreciem că doamna Tatiana Răducanu imediat ce a apărut informația și-a depus cererea de demisie şi a venit și cu o poziție clară ce ține de faptul că nu recunoaște cele imputate şi de fapt a explicat și de ce a venit atat de rapid cu decizia de demisie, pentru a nu periclita procesul de vetting şi membrii comisiei”, a punctat ministra Justiției.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Nu este cazul să ne facem niște concluzii pripite, fiindcă aşa cum a comunicat şi Procuratura Anticorupție atunci când a confirmat acea veridicitate, după cum înțelegem este abia un proces penal în care procuratura trebuie să investigheze. Este foarte important ca aceste suspiciuni să fie bazate pe probe veridice, pe informații corecte şi probe care să fie administrate conform legii… Trebuie să înţelegem, că procedurile urmează să se desfăşoare, iar până la probele sau constatările finale, toți au dreptul să beneficieze de prezumţia nevinovăție”, a declarat Veronica Mihailov Moraru.

Amintim că, Tatiana Răducanu, membră a Comisiei pre-vetting, și-a dat demisia după ce în spațiul public au apărut informații potrivit cărora fosta judecătoare ar avea legături cu Veaceslav Platon și Ilan Șor. Conform unei scrisori semnată de șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, membra demisionară a Comisiei ar fi apropiată și ar fi executat comenzile lui Veaceslav Platon și ale lui Aureliu Colenco, ultimul fiind actualmente principalul avocat al lui Ilan Șor.

Între timp, Procuratura Anticorupție (PA) a confirmat veridicitatea scrisorii. Autoritatea notează că a acționat, pentru a preveni riscuri în sistemul de justiție.

Joi, 16 mai curent, demisia Tatianei Răducanu din funcția de membrul al Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor și al Comisiei de evaluare externă a integrității etice și financiare a procurorilor, a fost aprobată de Parlament.

#justitie #Tatiana Răducanu #Veronica Mihailov-Moraru

Autoritățile italiene au transferat în Sardinia 88 de deținuți considerați printre cei mai periculoși mafioți și teroriști ai țării, o decizie care a provocat nemulțumirea autorităților locale. Guvernatoarea Sardiniei, Alessandra Todde, susține că insula riscă să devină „Cayenne-ul Italiei”.

Deținuții au ajuns în weekend la o bază militară de pe insulă, de unde au fost transportați sub escortă strictă către noua aripă de maximă securitate a penitenciarului din Uta. Identitățile acestora nu au fost făcute publice.

Toți sunt supuși regimului special de detenție 41-bis, unul dintre cele mai restrictive din Italia, destinat în special membrilor organizațiilor mafiote. Regimul urmărește să împiedice deținuții să comunice între ei și să transmită ordine către membrii aflați în libertate.

Transferul celor 88 de persoane a ridicat la 183 numărul deținuților aflați sub regimul 41-bis în Sardinia, aproximativ un sfert din totalul național.

Guvernatoarea Alessandra Todde a criticat decizia, susținând că autoritățile centrale au acționat fără o consultare suficientă cu Sardinia și că penitenciarele insulei se confruntă deja cu probleme de personal. În februarie, sute de persoane au protestat la Cagliari împotriva transferării deținuților.

„Guvernul a acționat într-un mod unilateral și arogant, tratând Sardinia ca pe Cayenne-ul Italiei”, a declarat Todde, făcând referire la celebra închisoare din Guyana Franceză, cunoscută drept „Insula Diavolului” și devenită celebră prin filmul „Papillon”.

Autoritățile italiene resping însă criticile. Ministrul adjunct al Justiției, Alberto Balboni, a acuzat-o pe Todde de ipocrizie și a amintit că proiectul noii aripi a penitenciarului din Uta a fost inițiat de un guvern anterior, în care era implicat partidul acesteia.

Transferul face parte, potrivit unui oficial penitenciar italian, dintr-un plan de concentrare într-un număr mai mic de închisori a deținuților condamnați la detenție pe viață și aflați sub regimul 41-bis. Sardinia are o tradiție de a găzdui astfel de deținuți, în special în anii 1990, în perioada represiunii împotriva mafiei siciliene.

Regimul 41-bis presupune izolarea strictă a deținuților. Aceștia petrec până la 23 de ore pe zi în celule și au dreptul la o singură oră de activitate fizică, într-un grup foarte restrâns. Interacțiunile și conversațiile sunt atent monitorizate pentru a preveni transmiterea de ordine sau informații între membrii organizațiilor criminale.

Decizia readuce în atenție și fosta închisoare de pe insula Asinara, supranumită „Alcatrazul Italiei”, unde au fost deținuți în trecut lideri mafioți precum Toto Riina și Raffaele Cutolo. Penitenciarul a fost închis în 1997.