Republica Moldova se clasează pe locul nouă în lume în rândul țărilor cu cel mai ieftin internet fix, potrivit unui nou raport global. Utilizatorii din țara noastră plătesc în medie 9,19 USD pe lună pentru serviciile de internet, o sumă considerabil mai mică decât în multe alte țări, scrie Bani.md cu referire la datele cable.uk.

Deși costul internetului în Moldova este mai mare decât în Ucraina (7,35 USD) și România (8,6 USD), este totuși mai mic decât în Bulgaria (10,47 USD) și Turcia (10,95 USD).

Topul țărilor cu cel mai scump internet fix:
– Insulele Solomon: 457,84 USD pe lună
– Burundi: 304,57 USD
– Insulele Turks și Caicos: 212 USD
– Insulele Virgine Britanice: 189 USD
– Bermude: 185 USD

Aceste prețuri ridicate se datorează în principal dificultăților de instalare a infrastructurii în zonele insulare și izolate.

Topul țărilor cu cel mai ieftin internet fix:
– Sudan: 2,4 USD pe lună
– Argentina: 5,17 USD
– Belarus: 7,03 USD
– Ucraina: 7,35 USD
– Egipt: 8,31 USD

Costul internetului în alte țări:
– Vietnam: 8,7 USD
– Croația: 21,9 USD
– Muntenegru: 25 USD
– Italia: 30,9 USD
– Spania: 31,9 USD
– Slovenia: 40,3 USD
– SUA: 65 USD
– Norvegia: 80,2 USD
– Emiratele Arabe Unite: 142,6 USD

Clasamentul demonstrează că, deși Moldova nu are cel mai ieftin internet fix din lume, costul rămâne semnificativ accesibil în comparație cu multe alte state. Accesul la internet rapid și la prețuri reduse continuă să fie un avantaj competitiv important pentru țară.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#internet #Moldova #prețuri

Republica Moldova va renunța la actualele 32 de raioane, în cadrul reformei administrației publice locale. În locul lor ar urma să existe mai puține unități administrativ-teritoriale de nivelul doi, posibil sub forma unor județe, însă denumirea și delimitarea exactă nu au fost încă stabilite. Vor fi păstrate Chișinăul, Bălțiul, UTA Găgăuzia și unitatea teritorială cu statut special Taraclia.

În paralel, reforma amalgamării ar putea reduce numărul primăriilor de la 892 la aproximativ 292, acestea urmând să aibă un rol mai important în dezvoltarea locală, în timp ce nivelul doi va avea competențe mai restrânse. Republica Moldova a mai încercat o reformă importantă. În 1999, țara a fost împărțită în 10 județe, o unitate autonomă și 662 de primării, fără teritoriul din stânga Nistrului. Reforma nu a durat însă mult. În 2003, județele au fost desființate de guvernarea comunistă și s- a revenit la sistemul de raioane.

De ce nu au funcționat județele?
A fost reforma într-adevăr un eșec sau a fost aplicată greșit?
Ce trebuie să schimbăm astăzi pentru ca administrația să lucreze mai bine pentru oameni?
Va aduce noua reformă mai multă putere și resurse comunităților sau doar va reduce numărul primăriilor?
Ce se schimbă pentru primării?
Vor primi mai multe competențe și putere de decizie?
De ce amalgamarea voluntară a ajuns să provoace dispute și tensiuni între unele primării?
Cine câștigă și cine pierde în urma amalgamării voluntare a localităților?
Ce se va întâmpla cu primăriile și comunitățile care nu vor au fost de acord cu această reorganizare?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii “Realitatea te privește”, vineri, 18 septembrie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitații jurnalistei Valentina Ursu sunt Igor Boțan, director executiv al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă ADEPT și Nicolae Andronic, fost vicepreședinte al Parlamentului, fost vicepremier.