Tratatul de pace cu Armenia, delimitarea și deschiderea comunicațiilor reprezintă procese separate. O declarație în acest sens a făcut ministul azer de Externe, Jeyhun Bayramov, în cadrul unei conferințe de presă de încheiere a anului, scrie agenția informațională de stat AZERTAC.

Șeful diplomației azere a atras atenția asupra faptului că a treia rundă de negocieri va avea loc la Moscova:

„În urmă cu o zi, Armenia și-a exprimat propunerile pentru tratatul de pace. O zi mai târziu, Prim-ministrul armean Nikol Pashinyan a declarat că tratatul de pace ar putea fi semnat cu aceste propuneri. Această declarație a fost făcută pentru a transmite un mesaj publicului”.

Ministrul de la Baku a declarat că, în multe cazuri, conducerea armeană face declarații destinate publicului intern.

„În primul rând, Armenia însăși va beneficia de pe urma îndeplinirii angajamentelor sale prin luarea unor măsuri pragmatice în ceea ce privește interesele sale naționale. Vom continua să depunem eforturi pentru ca Armenia să își îndeplinească angajamentele”, a remarcat oficialul.

Potrivit lui Jeyhun Bayramov, Curtea Internațională de Justiție și Curtea Europeană a Drepturilor Omului iau măsuri în privința reclamațiilor depuse de partea azeră împotriva Armeniei.

#Armenia #Azerbaidjan #Baku #ministru

Foametea provocată în anii 1946–1947 pe teritoriul țării noastre urmează să fie recunoscută oficial drept crimă împotriva umanității, comisă de regimul totalitar sovietic. Guvernul a aprobat miercuri, 19 august, avizul asupra proiectului de lege care prevede recunoașterea și comemorarea victimelor acestei tragedii.

Pentru păstrarea memoriei celor care au avut de suferit, proiectul prevede crearea unor muzee, monumente și memoriale. De asemenea, este analizată posibilitatea introducerii unor sancțiuni pentru negarea sau denaturarea publică a acestei tragedii.

Proiectul mai prevede facilitarea accesului cercetătorilor la documentele din perioada foametei. Documentele relevante ar urma să fie identificate, scanate și puse la dispoziție în format electronic, fără ca originalele să fie mutate din arhivele în care sunt păstrate.

„Foametea din 1946–1947 a afectat peste 100 de mii de familii, iar despre această tragedie s-a vorbit prea puțin de-a lungul mai multor decenii. Este important să cunoaștem ce s-a întâmplat și să păstrăm memoria celor care au avut de suferit”, a menționat Ministrul Culturii, Dan Suruceanu.

În Republica Moldova, victimele foametei organizate din anii 1946–1947 sunt comemorate anual în cea de-a treia sâmbătă a lunii aprilie.