Proiectul Liniei electrice Vulcănești-Chișinău, numită și „linia independenței energetice”, avansează foarte bine, susține ministrul Energiei, Dorin Jughietu. El spune că autoritățile, dar și echipele din teren, fac tot posibilul ca acest proiect să fie finalizat până la sfârșitul lunii decembrie 2025. Vulcănești-Chișinău urmează să înlocuiască actuala linie Isaccea – Vulcănești-Moldgres-Chișinău, controlată de regimul secesionist de la Tiraspol.

„Avem un progres de peste 60%. Lucrăm deja pe linie pe o distanță de peste 100 de km. Avem peste 300 de fundații finalizate, avem 100 de piloni aproape gata și estimăm că foarte curând o să avansăm și cu alte lucrări din acest proiect”, a declarat Dorin Jughietu în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

Întrebat dacă proiectul va fi finalizat până la sfârșitul anului, ministrul a spus: „Am ședințe săptămânale cu toți contractorii, cu toate echipele. Cu toții sunt angajați și depun toate eforturile necesare pentru a atinge acest obiectiv, să avem linia energizată până la sfârșitul anului”.

Darea în exploatare și punerea în funcțiune a noii linii electrice va reprezenta o oportunitate pentru Republica Moldova de a deveni independentă față de Tiraspol la capitolul energetic, întrucât, în prezent, singura linie de import de electricitate din România în Republica Moldova trece prin Moldgres și poate să fie deconectată de Tiraspol.

„În configurația actuală a liniei Isaccea-Vulcănești-Chișinău, linia trece prin centrala de la MGRES, ceea ce este o vulnerabilitate pentru noi. Momentul în care linia nouă o sa fie dată în exploatare o să elimine complet această vulnerabilitate. N-o să mai existe riscul că Tiraspolul o să se trezească într-o noapte și o să închidă mânerul”, a spus Junghietu.

Sunt înregistrate progrese semnificative și la proiectul Liniei electrice Bălți-Suceava, a mai spus oficialul.

„A fost definitivat traseul pe unde o să treacă această linie, a fost stabilită compania care o să urmărească execuția acestui proiect și se definitivează caietul de sarcini. Noi estimăm ca, până în toamnă, să lansăm chiar și licitația pentru executarea acestui proiect”.

La această etapă se estimează ca linia să fie finalizată și dată în exploatare până la finele anului 2027, însă linia ar putea fi finalizată mai devreme: „Pe măsură ce lucruile avansează, o să identificăm măsuri adiționale pentru a scurta termenele”.

Republica Moldova planifică construcția a trei linii electrice de 400 kV, pentru a consolida interconectarea cu sistemul energetic continental european ENTSO-E. Este vorba despre linia Vulcănești-Chișinău, linia Bălți-Suceava, estimată a fi terminată în 2027, și linia Strășeni-Gutinaș, planificată pentru finalizare către anul 2030.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Dorin Junghietu #linie electrică

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.