Republica Moldova este interesată de gazele Neptun Deep, cel mai mare proiect din zona românească a Mării Negre și cea mai mare rezervă de gaze exploatată vreodată de România. Declarația aparține ministrului Energiei, Dorin Junghietu, și a fost făcută în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova, ediția din 17 aprilie curent.

„Pe moment, pot să vă spun că se poartă discuții și negocieri cu companii din Republica Moldova pentru a achiziționa gazele naturale din Neptun Deep, în momentul în care vor fi disponibile”, a subliniat Junghietu, apreciind bunele relații dintre autoritățile R. Moldova și cele ale României, inclusiv pe dimensiunea energetică. „Avem o colaborare foarte – foarte bună cu colegii din România, cu omologul meu, dl Sebastian Burduja. Lucrăm foarte bine pe domeniul energetic.”

Oficialul moldovean a subliniat că, în 2024, cea mai mare parte din gazele achiziționate de Republica Moldova au fost de pe piața românească.

În ianuarie 2027 sau poate chiar puțin mai devreme, a estimat ministrul Junghietu, România are șanse să fie asigurată cu gazele extrase de Neptun Deep. Producția din aceste zăcăminte va fi de aproximativ 8 miliarde metri cubi anual timp de aproximativ zece ani. Astfel, se estimează o creștere a producției de gaze naturale de 75-100%.

Ministrul Energiei al României, Sebastian Burduja, a afirmat că proiectul Neptun Deep „poate schimba jocul la nivel regional”.

„Vom exporta și e foarte bine că vom face bani din asta și vom înlocui dependența altor state de Federația Rusă”, a spus ministrul român în februarie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Dorin Junghietu #Negocieri #Romania

Parlamentul European a anunţat luni, 14 septembrie, că îşi va deschide un birou la Ottawa ce va avea rolul de a consolida relaţiile parlamentare între Uniunea Europeană şi Canada, potrivit unui comunicat de presă al legislativului european, scrie Digi24.

Decizia a fost luată de Biroul Parlamentului European (compus din preşedintele Parlamentului European, cei 14 vicepreşedinţi şi cei cinci chestori) şi survine cu trei zile înaintea discursului pe care premierul canadian Mark Carney îl va rosti în plenul Parlamentului European, la Strasbourg, pe 17 septembrie. Ea evidenţiază angajamentul PE faţă de adâncirea dialogului politic şi a cooperării cu Canada.

Biroul de la Ottawa va întări prezenţa PE în Canada, va spori popularizarea în rândul publicului canadian a activităţii Parlamentului European şi va facilita schimburile parlamentare. De asemenea, el va servi ca platformă importantă pentru angajamentul parlamentar în chestiuni de importanţă strategică în creştere atât pentru UE, cât şi pentru Canada, notează Agerpres.

„Într-o perioadă când lumea devine mai impredictibilă, parteneri în deplin acord trebuie să lucreze împreună mai îndeaproape. Europa şi Canada împărtăşesc valori, interese şi un angajament faţă de aceeaşi ordine internaţională bazată pe reguli. Prezenţa noastră în Ottawa va transforma acest parteneriat într-o cooperare parlamentară chiar mai strânsă – de la securitatea transatlantică şi comerţ la Arctica şi toate provocările pe care le întâmpinăm împreună”, a declarat preşedinta PE, Roberta Metsola.

În prezent, Parlamentul European are nouă birouri în exteriorul Uniunii Europene: la Addis Abeba pentru relaţiile cu Uniunea Africană, la Chişinău pentru relaţiile cu întreaga regiune a Parteneriatului Estic, la Jakarta pentru relaţiile cu ASEAN, la Londra pentru relaţiile cu Regatul Unit, la New York pentru relaţiile cu ONU, în Panama pentru relaţiile cu America Latină şi Caraibe, la Tirana pentru Balcanii de Vest, la Washington pentru relaţiile cu SUA şi la Kiev, unde PE a deschis o reprezentanţă oficială, consolidând prezenţa şi sprijinul său în teren.