De-a lungul ultimelor două decenii, Federația Rusă a utilizat șantajul economic ca unealtă principală pentru a-și impune interesele geopolitice în Republica Moldova. Fie că a fost vorba de embargouri selective, restricții comerciale sau amenințări energetice, Moscova a urmărit constant să descurajeze orice apropiere a Chișinăului de Uniunea Europeană și să mențină Republica Moldova într-o stare de dependență și vulnerabilitate. Aceste acțiuni nu au fost simple decizii comerciale, ci forme deliberate de presiune politică menite să forțeze țara să rămână în orbita influenței ruse. În acest articol, au fost demontate principalele mituri distribuite de propaganda Kremlinului și analizate, cu date concrete, încercările Rusiei de a constrânge Moldova să renunțe la propriul său parcurs suveran, scrie disinfo.md.

Mitul 1: Rusia doar își protejează piața, Republica Moldova s-a autoexclus

Adevărul: Primele embargouri impuse Republicii Moldova de către Federația Rusă nu au avut la bază probleme reale de calitate, ci decizii politice. În 2006, interzicerea vinurilor moldovenești a coincis cu tensiuni politice generate de apropierea Moldovei de Uniunea Europeană. Argumentul oficial a fost „siguranța alimentară”, dar nu a fost susținut de nicio dovadă publică transparentă, iar exporturile s-au reluat abia după schimbări politice interne favorabile Moscovei.

Mitul 2: Moldova a pierdut piața rusă din cauza politicilor pro-europene, deci și-a creat singură criza

Adevărul: Federația Rusă a folosit frecvent pârghii economice pentru a penaliza opțiuni politice suverane. Embargourile aplicate în 2013, 2014 și din nou în 2022 au urmat pașii semnării Acordului de Asociere cu UE și alinierii la sancțiunile internaționale după invazia Ucrainei. Nu este vorba despre o „pedeapsă economică firească”, ci despre o reacție disproporționată cu scop politic clar: intimidarea și controlul.

Exporturile către Rusia au scăzut de la peste 1 miliard USD, la doar 144 milioane USD în 2023 – cel mai mic nivel din istorie. În același timp, exporturile către UE au crescut constant.
Sursa: Biroul Național de Statistică

Mitul 3: Republica Moldova nu poate supraviețui economic fără Rusia

Adevărul: Exporturile spre Rusia au scăzut drastic – de la peste 1 miliard USD în anii 2000 la 144 milioane USD în 2023. În schimb, UE a devenit principala piață de desfacere. Diversificarea partenerilor economici a fost o strategie de supraviețuire, nu un moft geopolitic. După 2014, Republica Moldova a obținut acces la piața UE, iar România a devenit principalul partener comercial. În 2022, peste 60% din exporturile moldovenești au mers către UE. Sprijinul financiar, asistența tehnică și investițiile europene au compensat pierderile generate de restricțiile rusești.

Potrivit disinfo.md, Rusia nu a oferit un parteneriat echitabil, ci a folosit comerțul ca pârghie de constrângere. Pentru Republica Moldova, înțelegerea clară a modului în care Rusia a folosit economia ca instrument de presiune este esențială pentru formularea unor politici publice realiste și pentru consolidarea rezilienței naționale.

Diversificarea piețelor de export, investițiile în securitate energetică și întărirea parteneriatelor strategice cu Uniunea Europeană nu sunt doar opțiuni politice, ci măsuri necesare pentru protejarea independenței economice și suveranității.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Moldova #Rusia #santaj economic

Premierul Vasile Tofan anunță că bugetul destinat compensațiilor pentru energie în sezonul rece 2026-2027 ar putea fi mai mare decât cel de anul trecut, în contextul creșterii prețurilor la gaz și căldură. Șeful Guvernului spune că, deși autoritățile intenționau inițial să reducă bugetul pentru compensații, situația economică și nivelul prețurilor îi determină să caute resurse suplimentare.

„Îmi dau seama că oamenii sunt la limită și dacă nu o să-i ajutăm iarna asta, atunci au tot dreptul să fie foarte furioși pe guvernare. De asta, de unde putem, de unde nu putem, inclusiv de la parteneri, o să adunăm bani și o să ajutăm oamenii, inclusiv iarna asta. Și cred că o să-i ajutăm mai mult, chiar decât iarna trecută, ca sumă totală a bugetului”, a declarat Tofan.

Premierul a precizat că autoritățile nu pot controla direct prețurile de pe bursele internaționale, dar încearcă să reducă impactul acestora prin contracte pe termen lung și prin redirecționarea economiilor către populație.

„Unu: securizăm cu prețuri mai mici din contracte de termen lung, cel puțin pentru perioadele viitoare. Doi: din puținul pe care îl avem, să mai strângem lucrurile și banii pe care îi economisim să-i dăm prin compensație”, a explicat premierul.

Totodată, Tofan a recunoscut că Guvernul a intrat în această toamnă cu intenția de a reduce bugetul pentru compensații, motivând că statul trebuie să limiteze deficitul bugetar.

„Știți că am intrat în această toamnă cu intenția de a mai reduce inclusiv bugetul de compensație, pentru că statul nu are bani și trebuie să reducem deficitul bugetar. Dar, evident, că fiind situația atât de gravă, eu îmi dau seama că oamenii sunt la limită”, a declarat el.

Premierul nu a precizat, deocamdată, care va fi suma exactă alocată compensațiilor pentru sezonul rece 2026–2027 și cu cât va depăși aceasta bugetul de anul trecut.

Consumatorii casnici vor achita, începând de astăzi, 1 octombrie, 26,14 lei pentru un metru cub de gaze, cu TVA inclus, cu 29% mai mult decât până acum.

Noul tarif pentru gazele naturale este cu 5,84 lei mai mare decât cel de 20,30 lei pentru un metru cub, aplicat din 1 septembrie. Pentru consumatorii noncasnici, tariful fără TVA este de 19,62 lei pentru un metru cub livrat prin rețelele de înaltă presiune și de 20,69 lei prin cele de medie presiune.