„Problema a fost că studiile nu erau încă complete…”, astfel a comentat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, remunerarea anuală de 300 de mii de lei a lui Bogdan Zgherea de la ministerul culturii. Declarațiile au fost făcute înainte de ședința Guvernului de miercuri, 15 iulie.

Ministrul Gavriliță spune că există pentru anumite roluri, anumite condiții legat de studii superioare.

Amintim că marți, 14 iulie, în presă s-a aflat despre un tânăr de 21 de ani pe nume Bogdan Zgherea, care a ajuns să muncească imediat după majorat la Ministerul Culturii. Conform unei investigații publicate de portalul Moldova Curată, acesta ridică remunerare de circa 300.000 de lei anual.

Cum un tânăr fără studii de licență, a obținut funcție la Ministerul Culturii și remunerare de 300.000

În aceeași zi, ministrul Culturii, Cristian Jardan, a anunțat că a încheiat contractul cu Zgherea, deși tânărul trebuia să mai munceacă până în septembrie.

Tânăr cumsecade, dar… După 9 luni la MC, Jardan îl dă afară pe tânărul fără studii, care avea remunerare 300.000

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a afirmat că Guvernul va analiza nivelul salariilor din instituțiile publice în cadrul reformei sistemului de salarizare, iar acolo unde vor fi identificate discrepanțe nejustificate sau suprapuneri de atribuții ar putea urma reorganizări sau comasări de instituții.

Oficialul a mai spus că noul sistem urmărește să asigure o remunerare mai echitabilă în sectorul public, fără diminuarea salariilor actuale. În același timp, autoritățile vor evalua situațiile în care anumite instituții acordă salarii considerate disproporționate în raport cu activitatea desfășurată.

„Există unele situații excepționale în care salariile pot fi mai puțin justificate. Vrem să le analizăm obiectiv și să ajungem inclusiv la reorganizarea sau comasarea unor instituții, acolo unde eficiența nu justifică nivelul remunerației”, a declarat Andrian Gavriliță.

#Andrian Gavriliță #Bogdan Zgherea #ministrul Finantelor #salariu

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.