Bogdan Zgherea este un tânăr de 21 de ani care a ajuns să muncească imediat după majoratul la Ministerul Culturii. Conform unei investigații publicate de portalul Moldova Curată, acesta ridică remunerare de circa 300.000 de lei anual.

Zgherea a început să lucreze la Minister în anul 2023, fiind student în primul an. El a fost remunerat prin intermediul contractelor de prestări de servicii, acordate fără licitație. În perioada august 2024 – august 2025, când avea 19 ani, a fost avansat la funcția publică de consilier în cabinetul ministrului Culturii Sergiu Prodan, însă, după ce „a fost informat el personal și ministrul Culturii că există o problemă cu angajarea sa – și anume că încă nu a finalizat studiile de licență”, a trecut din nou pe contracte de prestări servicii.

Ministerul Culturii neagă că angajarea lui Zgherea are legătură cu funcția lui deținută în partid, iar Procuratura Anticorupție a verificat situația în decembrie 2025 sub aspect de „pretinse acțiuni ilegale, manifestate prin excesul de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu”, însă nu a găsit elemente de infracțiune.

Bogdan Zgherea și-a susținut bacalaureatul la Colegiul Național de Comerț al ASEM în anul 2023. Tot atunci a devenit membru al PAS și face parte din Organizația de tineret a formațiunii.

Din aprilie și până în august 2023, a exercitat funcția de asistent al deputatei Ana Calinici. Atunci avea doar 17 ani, iar parlamentara a declarat jurnaliștilor că l-a selectat în baza „competențelor și abilităților deținute, necesare pentru îndeplinirea unor sarcini tehnice de complexitate redusă”. Potrivit Anei Calinici, el primea câte 6000 de lei lunar.

Actualul ministru al Culturii, Cristian Jardan, a declarat publicației că Bogdan Zgherea are un contract valabil, valabil până la sfârșitul anului 2026, iar remunerarea anuală este de 300.000 de lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ex-ministrul Culturii, Sergiu Prodan, afirmă că atunci când a decis să-l angajeze pe Zgherea consilier, expirat contractul funcționarului pentru prestarea serviciilor. Ex-oficialul spune că a decis să îi ofere mandatul, deoarece pentru această funcție nu este necesar un concurs, iar angajările se fac pe baza încrederii persoanei cu funcție de deminitate publică.

„În urma examinării acestei solicitări, a avut loc o ședință de lucru în biroul meu la care au participat domnul Vasilașcu, șef direcție juridică, doamna Feraru, șefa serviciului resurse umane și doamna Varzari, Secretar General al Ministerului. În cadrul întâlnirii doamna Feraru ne-a informat că există o problemă în privința angajării lui Bogdan Zgherea, și anume studiile de licență neterminate”, a spus Prodan.

Pe de altă parte, conform materialului publicat de moldovacurata.md, Maria Feraru, care era responsabilă de angajări, a informat despre problemă, apoi a primit o notă semnată personal de Sergiu Prodan, în care se face referință la activitatea remarcabilă a lui Bogdan Zgherea în cadrul Ministerului, fiind implicat în mai multe programe și activități. Informațiile au fost identificate de jurnaliști în ordonanța de încetare a urmării penale.

„Colaborarea mea cu Ministerul Culturii a început în 2023. De atunci, am fost și sunt implicat în mai multe procese: dezvoltarea Voucherului Cultural, Programul „Acces la Cultură”, Centrul „Universul”, Festivalurile „Mărțișor”, și „Hai Acasă de Crăciun”, investiții în infrastructură, salarizarea oamenilor de cultură, modernizarea mecanismului de finanțare a instituțiilor culturale, deschiderea spațiilor culturale pentru scena independentă etc. Multe dintre sarcinile preluate au adus deja roade și beneficii pentru zeci de mii de oameni.
În tot acest timp am lucrat cu funcționari, oameni de cultură, primari și parteneri de dezvoltare. Feedbackul pe care l-am primit nu a fost niciodată despre vârsta mea sau studiile pe care încă le continui, ci de capacitatea de a înțelege rapid problemele, de a găsi soluții, de a organiza procese și de a livra rezultate. Continui studiile universitare în domeniul economic și cred în formarea profesională continuă, dar cred că într-o instituție publică contează în primul rând competența, integritatea, disciplina și rezultatele”, a scris Bogdan Zgherea pe rețelele de socializare.

Funcționarul a mai scris pe rețelele de socializare că remunerarea pe care a primit-o pe parcursul anilor a crescut treptat, „în limitele stabilite de lege, odată cu volumul de lucru și responsabilitățile primite”.

#300.000 de lei #Bogdan Zgherea #consilier #Ministerul Culturii #salariu

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.