Consolidarea cooperării dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană în procesul de aderare a țării noastre a fost discutată de premierul interimar Eugeniu Osmochescu și Gert Jan Koopman, directorul general pentru Extindere și Vecinătatea Estică al Comisiei Europene. Întrevederea a avut loc în contextul Conferinței Interguvernamentale Republica Moldova-Uniunea Europeană privind deschiderea negocierilor de aderare pe Clusterul 6: „Relații externe”.

Oficialii au discutat despre progresele Republicii Moldova în procesul de aderare, agenda de reforme a Guvernului și prioritățile stabilite pentru perioada următoare. Un accent important a fost pus pe implementarea recomandărilor Comisiei Europene și reformele necesare pentru asigurarea alinierii economiei și instituțiilor naționale la standardele Uniunii Europene.

Premierul interimar Eugeniu Osmochescu a apreciat sprijinul constant oferit de UE și a subliniat importanța unei cooperări strânse pentru accelerarea transformărilor interne și pregătirea Republicii Moldova pentru integrarea deplină în spațiul european.

„Parcursul european al Republicii Moldova presupune un efort comun de modernizare a instituțiilor, consolidare economică și implementare consecventă a reformelor. Sprijinul și cooperarea cu partenerii europeni sunt esențiale pentru ca rezultatele acestui proces să fie resimțite de cetățeni”, a menționat Prim-ministrul interimar Eugeniu Osmochescu.

În cadrul discuțiilor a fost evidențiat rolul Planului de Creștere pentru Republica Moldova, care contribuie la accelerarea reformelor și mobilizarea investițiilor. Recent, Guvernul a transmis Comisiei Europene raportul semestrial privind implementarea Agendei de Reformă, care reflectă progresele în realizarea măsurilor asumate.

De asemenea, au fost abordate oportunitățile investiționale create prin cooperarea cu Uniunea Europeană. Conferința de Investiții UE–Moldova a confirmat încrederea partenerilor europeni în potențialul economic al Republicii Moldova, prin anunțarea unor parteneriate investiționale, instrumente de finanțare și proiecte în valoare de peste 1 miliard de euro, destinate dezvoltării infrastructurii, energiei, digitalizării, inovării și competitivității economice.

Părțile au reconfirmat angajamentul comun al Republicii Moldova și al Uniunii Europene de a continua procesul de aderare, de a implementa reformele necesare și de a construi un stat european modern, competitiv și rezilient.

#Eugeniu Osmochescu #Gert Jan Koopman #întrevedere #premier interimar

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.