Liderul Partidului Liber Democrat și ministrul federal de finanțe al Germaniei, Christian Lindner, este sceptic cu privire la posibilitatea reintroducerii serviciului militar obligatoriu în țară, scrie Spiegel.

„Costurile economice ale recrutării universale ar fi foarte mari, având în vedere lipsa forței de muncă într-o societate îmbătrânită”, a spus Lindner.

În același timp, el a cerut consolidarea rezervei militare pentru Bundeswehr.

Ministrul Apărării, Boris Pistorius, studiază în prezent modele de serviciu militar obligatoriu și a ținut cont de practica țărilor scandinave.

„Cea mai bună alternativă la recrutare, despre care se discută din nou, este o rezervă întărită. Cetățenii ar trebui să se poată angaja în mod voluntar să fie disponibili în mod regulat pentru Bundeswehr pentru o perioadă mai lungă de timp, în paralel cu cariera lor civilă”, a declarat Christian Lindner.

Există, de asemenea, o modalitate de a aduce experți în domenii precum apărarea cibernetică, care altfel ar fi greu de recrutat, a spus el.

Lindner însuși este ofițer în rezervă, maior în Forțele Aeriene.

El a menționat că situația de securitate din Europa s-a schimbat. Atacul Rusiei asupra Ucrainei pune sub semnul întrebării ordinea pașnică din întreaga Europă.

„Avem nevoie de forțe armate foarte specializate, dar și puternice. Pentru a face acest lucru, este necesar să se ocupe posturile vacante existente și să se îmbunătățească capacitatea Bundeswehr-ului de a recruta rezerviști”, a afirmat Lindner.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Serviciul militar obligatoriu a fost suspendat în Germania în iulie 2011, după 55 de ani de existență. În același timp, aproape toate structurile necesare pentru serviciul militar obligatoriu au fost dizolvate. Cu toate acestea, legea prevede, de asemenea, că serviciul militar obligatoriu pentru bărbați poate fi reînviat în caz de tensiune.

#Bundeswehr #Germania #serviciu militar

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.