Un focar de rujeolă a fost înregistrat la o familie de moldoveni care locuiesc în municipiul Chișinău. Anunțul a fost făcut în cadrul ședinței operative a serviciilor municipale de luni, 1 aprilie, de către Vladimir Bolocan, șef-adjunct al Direcției generale asistență medicală și socială.

Responsabilul a declarat că în prezent, în Capitală, sunt active 2 focare de rujeolă, inclusiv cel de la centrul de plasament pentru refugiați.

„… Avem deja 2 focare de rujeolă în municipiul Chișinău. Un focar fiind în centrul de refugiați de pe strada Testemițanu 6, acolo au fost confirmate 13 cazuri de rujeolă și mai sunt încă 10 cazuri suspecte.

Totodată, există un focar într-o familie de moldoveni de confesie religioasă, unde sunt 5 cazuri suspecte, un caz fiind deja confirmat prin analize de laborator, toți fiind copii mici și au fost internați la spitalul de boli contagioase pentru copii.

Pe această cale menționez că singura soluție de a preveni îmbolnăvirea cu rujeolă este vaccinarea, tratament medicamentos pentru această boală nu există. În statele vecine au fost înregistrate și cazuri de deces din cauza rujeolei”, a precizat Vladimir Bolocan.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Chisinau #focar #rujeola

Un beci istoric ar putea deveni atracție turistică în orașul Leova, după ce a fost descoperit în timpul lucrărilor de reconstrucție a trotuarelor. Intrarea în construcția subterană va fi conservată, iar pavajul va fi montat pe o placă provizorie din beton, astfel încât spațiul să poată fi păstrat și pus ulterior în valoare.

Anunțul a fost făcut sâmbătă, 7 noiembrie, de primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean. Edilul a precizat că, după coordonarea cu Agenția Națională Arheologică, locul ar putea fi amenajat pentru a deveni un nou obiectiv turistic al orașului.

Menționăm că nu este prima descoperire de acest fel în Leova. Anul trecut, o altă construcție subterană a fost identificată în zona centrală a orașului, după prăbușirea unei plăci de beton în apropierea Casei de Cultură. La fața locului, specialiștii Agenției Naționale Arheologice au constatat că este vorba despre o pivniță boltită, construită din cărămidă, cu o vechime de peste 150 de ani.

Construcția include, pe lângă încăperea principală, o galerie descendentă care duce spre un nivel inferior. Potrivit arheologilor, structura este specifică pivnițelor și cramelor folosite în trecut pentru păstrarea alimentelor sau a butoaielor cu vin.