Krišjānis Kariņš, ministrul leton de externe, a declarat că va demisiona în urma unui scandal legat de utilizarea fondurilor de stat pentru a plăti zboruri private în perioada în care a fost prim-ministru, transmite The Guardian. Săptămâna trecută, procurorul general al Letoniei a deschis o anchetă privind utilizarea abuzivă a fondurilor publice, după ce s-a descoperit că Kariņš ar fi cheltuit până la 1,3 milioane de euro pentru închirierea de avioane private pentru călătorii oficiale.

„Îi înmânez prim-ministrului [Evika] Siliņa înștiințarea mea de demisie”, a declarat Kariņš reporterilor, adăugând că va rămâne în funcție până la 10 aprilie.

Legea privind achizițiile publice din statul baltic prevede că oficialii trebuie să folosească cele mai ieftine servicii disponibile pentru călătoriile oficiale.

Kariņš, născut în SUA, a închiriat avioane private de mai multe ori pentru a zbura în țări care au curse directe regulate din Riga – capitala letonă -, inclusiv Belgia, Germania și Polonia.

El a ocupat funcția de prim-ministru al Letoniei din 2019 până în 2023, când a demisionat după ce guvernul său a început să piardă sprijinul publicului.

„Nu există încă niciun candidat oficial pentru postul vacant de la Ministerul de Externe”, a declarat Siliņa pentru Leta Newswire.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#bani publici #demisia #Externe #Letonia #ministru de externe

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.