Ministrul Mediului, Sergiu Lazarencu, a fost avertizat de Comisia Electorală Centrală (CEC) pentru nerespectarea legislației electorale, care prevede suspendarea activității în funcție pe durata campaniei electorale. Or acesta figurează pe lista candidaților Partidului Acțiune și Solidaritate la alegerile parlamentare, transmite IPN.

Decizia a fost luată ca urmare a unei reclamații depuse de Blocul electoral „Alternativa”, care a acuzat că Sergiu Lazarencu nu și-a suspendat activitatea în calitate de ministru al mediului și că ar fi utilizat resurse administrative în campania electorală.

Potrivit sursei citate, reprezentanții blocului electoral au semnalat prezența ministrului mediului, pe 12 septembrie 2025, la inaugurarea unei linii tehnologice pentru sortarea și reciclarea deșeurilor. În cadrul evenimentului, acesta a susținut un discurs în care a făcut referire la proiecte finanțate din fonduri publice, iar pe ecranele din spatele său apărea mențiunea funcției sale de ministru al mediului. Potrivit formațiunii, aceste acțiuni încalcă prevederile Codului Electoral, motiv pentru care a fost solicitată aplicarea unor sancțiuni mai severe, inclusiv excluderea sa din cursa electorală.

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a respins acuzațiile. Formațiunea a afirmat că Sergiu Lazarencu și-a suspendat mandatul de ministru odată cu începerea campaniei și că participarea la eveniment a avut loc în calitate de simplu cetățean, fără caracter electoral.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ca urmare a examinării probelor, Comisia a respins solicitarea de excludere a candidatului din cursa parlamentară și a decis să aplice un avertisment atât lui Sergiu Lazarencu, cât și PAS. Totodată, CEC a atenționat toți concurenții electorali să respecte cu strictețe regulile privind suspendarea din funcții publice.

#avertisment #CEC #Sergiu Lazarencu

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.