Anchetă la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie (USMF) „Nicolae Testemițanu” din Chișinău, în contextul scandalului cu diplomele obținute de mai mulți medici din România. Ministrul Sănătății, Emil Ceban, care anterior a fost rector al USMF, le-a declarat jurnaliștilor că ”actualmente au loc verificări de amploare în universitate, pe dosare, pe fiecare persoană în parte. Deci așteptăm careva răspunsuri de la partenerii noștri și această anchetă este în derulare”.

Emil Ceban a semnat în fosta sa calitate de rector diplomele de rezidențiat ale unor medici moldoveni despre care procurorii români susțin că au fost obținute fraudulos. În acest context, Ceban spune că este gata, la solicitare, să meargă în România pentru a fi audiat de organele competente.

Întrebat dacă admite că unii angajați ai USMF ar fi luat mită pentru eliberarea diplomelor, Emil Ceban a răspuns: ”Deci pot spune cu toată siguranța că diplomele nu sunt false. Ele sunt adevărate. În fiecare dosar este copia diplomei și semnătura că a primit această diplomă. Deci sunt cel mai interesant în rezolvarea întrebării și rezultatul acestei anchete”.

CONTEXT

Emil Ceban, actualul ministru al Sănătății în Republica Moldova, a semnat în fosta sa calitate de rector diplomele de rezidențiat ale unor medici moldoveni despre care procurorii români susțin că au fost obținute fraudulos, au declarat surse oficiale pentru G4Media.ro. Parchetul General din România îi acuză pe medici într-un comunicat că ar fi obținut prin fraudă diplomele, dat fiind că ei lucrau cu normă întreagă în România în perioada în care ar fi trebuit să fie prezenți fizic în Republica Moldova la rezidențiat.

Ministrul Emil Ceban ar putea fi audiat de procurorii români în acest dosar, în funcție de modul în care decurge cooperarea judiciară dintre România și Republica Moldova, potrivit informațiilor G4Media. Emil Ceban are și cetățenie română, după cum arată CV-ul său oficial.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

DOC Semnătura ministrului Emil Ceban apare pe diplomele medicilor falși din România. Ar putea fi audiat

#diplome false #Emil Ceban #USMF

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.