Guvernul a rectificat bugetul pentru anul 2025, pentru a redistribui banii necesari că să fie completat fondul de reducere a vulnerabilității energetice, a plăti salarii și a aloca fonduri pentru indemnizații și alte măsuri sociale.

Fondul de reducere a vulnerabilității energetice va fi completat cu 706,6 milioane de lei. Dintre acestea, 463,5 milioane vor fi folosite pentru compensații la energie termică sub formă de plată monetară, iar 232 milioane– pentru compensații în facturi la energia electrică. Suma totală a Fondului de reducere a vulnerabilității energetice în anul 2025 va constitui peste 4,3 miliarde de lei, precizează serviciul de presă al cabinetului de miniștri.

„Alocări importante de mijloace financiare sunt destinate pentru acoperirea necesităților la cheltuieli de personal în cadrul instituțiilor finanțate din bugetul de stat, în sumă de peste 1 mld. de lei, și prin transferuri către bugetele locale – peste 914 mil. de lei. Este vorba, în principal, despre plata salariilor în învățământ”, precizează reprezentanții Executivului.

În bugetul asigurărilor sociale de stat vor fi transferate resurse în valoare de 361,4 milioane de lei, pentru plata prestațiilor sociale. Totodată cabinetul de miniștri a diminuat cu aproximativ 717 milioane de lei cheltuielile în cadrul proiectelor finanțate din surse externe, reieșind din estimările privind valorificarea resurselor până la sfârșitul anului curent.

„Rectificări au fost făcute și la Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2025. Bugetul asigurărilor sociale de stat se majorează cu 903 mil. de lei, până la 49,39 mld. de lei”, se mai arată în precizările Executivului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit ministrei Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, resursele suplimentare vin să sprijine plata pensiilor și indemnizațiilor, protecția familiilor și copiilor, precum și a persoanelor cu dizabilități.

Totodată, vor fi majorate fondurile disponibile în cadrul unor proiecte care vizează modernizarea agriculturii.

Veniturile bugetului de stat vor însuma 75,79 miliarde de lei, cheltuielile vor constitui 94 miliarde de lei. Soldul bugetar va fi de circa 18 miliarde de lei.

#buget #indemnizatii #pensii #rectificări #salarii

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.