Guvernul a rectificat bugetul pentru anul 2025, pentru a redistribui banii necesari că să fie completat fondul de reducere a vulnerabilității energetice, a plăti salarii și a aloca fonduri pentru indemnizații și alte măsuri sociale.

Fondul de reducere a vulnerabilității energetice va fi completat cu 706,6 milioane de lei. Dintre acestea, 463,5 milioane vor fi folosite pentru compensații la energie termică sub formă de plată monetară, iar 232 milioane– pentru compensații în facturi la energia electrică. Suma totală a Fondului de reducere a vulnerabilității energetice în anul 2025 va constitui peste 4,3 miliarde de lei, precizează serviciul de presă al cabinetului de miniștri.

„Alocări importante de mijloace financiare sunt destinate pentru acoperirea necesităților la cheltuieli de personal în cadrul instituțiilor finanțate din bugetul de stat, în sumă de peste 1 mld. de lei, și prin transferuri către bugetele locale – peste 914 mil. de lei. Este vorba, în principal, despre plata salariilor în învățământ”, precizează reprezentanții Executivului.

În bugetul asigurărilor sociale de stat vor fi transferate resurse în valoare de 361,4 milioane de lei, pentru plata prestațiilor sociale. Totodată cabinetul de miniștri a diminuat cu aproximativ 717 milioane de lei cheltuielile în cadrul proiectelor finanțate din surse externe, reieșind din estimările privind valorificarea resurselor până la sfârșitul anului curent.

„Rectificări au fost făcute și la Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2025. Bugetul asigurărilor sociale de stat se majorează cu 903 mil. de lei, până la 49,39 mld. de lei”, se mai arată în precizările Executivului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit ministrei Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, resursele suplimentare vin să sprijine plata pensiilor și indemnizațiilor, protecția familiilor și copiilor, precum și a persoanelor cu dizabilități.

Totodată, vor fi majorate fondurile disponibile în cadrul unor proiecte care vizează modernizarea agriculturii.

Veniturile bugetului de stat vor însuma 75,79 miliarde de lei, cheltuielile vor constitui 94 miliarde de lei. Soldul bugetar va fi de circa 18 miliarde de lei.

#buget #indemnizatii #pensii #rectificări #salarii

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.