Curtea Constituţională a declarat neconstituţională interdicţia privind participarea la alegerile locale, aplicată membrilor fostului partid Şor, pe parte de procedură, susţine ministra Justiţiei. Veronica Mihailov Moraru afirmă că ministerul de resort sau Parlamentul urmează să ajusteze legislația, urmare a decizie.

Funcționara a precizat în cadrul emisiunii „Cabinetul din Umbră” de la Jurnal TV că Înalta Curte s-a referit la faptul că nu s-au respectat rigorile ce țin de organizarea consultărilor publice și înaintarea amendamentelor. Ea a punctat că acest caz a fost premieră pentru Moldova, iar din acest motiv procesul a durat.

„A fost un caz în premieră, a fost un caz examinat minuțios. Republica Moldova nu a mai avut o astfel de situație și o procedură. Punând la bază hotărârea Curții Constituționale, Ministerul Justiției a fost desemnat să facă Comisia de lichidare și a durat. (…) Vreau să menționez faptul că atunci când a fost depusă sesizarea, pentru această hotărâre Curtea Constituțională a apelat și la opinia Comisiei de la Veneția”, a relatat Mihailov-Moraru.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Întrebată despre partidele formate de Șor ulterior, șefa de la Justiție a punctat că nu pot fi declarate automat neconstituționale formațiunile nou-formate.

„Într-adevăr exponenții partidului Șor s-au reprofilat, dar nu poți automat să le declari neconstituționale pe următoarele. Sunt niște proceduri”, a conchis ministra.

#Curtea Constitutionala #Ilan Șor #partid neconstituțional #Veronica Mihailov-Moraru

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.