Olesea Stamate precizează că explicațiile oferite de comisia pre-vetting, referitoare la activitatea lui Herman von Hebel în cadrul Curții Penale Internaționale, „prezintă suficient de detaliat toate circumstanțele”. Deputata precizează că declarațiile sale despre faptul că s-a aflat „prea târziu” despre presupusele probleme de integritate ale funcționarului a fost acordat post-factum.

Parlamentara consideră că dacă se adeveresc situații care ar pune la dubiu integritatea și buna reputație a vreunui membru al comisiei, ele trebuie discutate și soluționate transparent.

„În cazul în care s-ar adeveri anumite fapte reprobabile despre oricare dintre membrii comisiilor pre-vetting sau vetting, nu poate fi vorba de „e târziu, deja au fost selectați””, susține Olesea Stamate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Fosta președintă a Comisiei juridice punctează că nu a făcut declarațiile înainte ca investigația publicată să apară, iar comentariul său a fost integrat în materialul publicat de anticoruptie.md ulterior.

„Unica reacție care am dat-o este cea ulterioară publicării investigației, unde m-am văzut citată, fără să fi oferit vreun comentariu. Adevărat, jurnaliștii au postat comentariul meu oferit post-factum, în textul investigației. Între timp însă, comentariul care mi-a fost atribuit eronat, fusese deja preluat de mai multe surse media.

Orice proces de reformă stârnește opinii pro și contra. Sunt întotdeauna mulțumiți dar și nemulțumiți de orice restructurare. La fel ca și în cazul reformei justiției din Republica Moldova, pe care mulți încearcă să o discrediteze, prin orice metode posibile”, punctează Stamate.

Stamate, despre scandalul cu von Hebel: Când au parvenit informații la Comisie, era deja târziu

Herman von Hebel, președintele Comisiei Pre-Vetting, a activat în perioada 8 martie 2013 – 16 aprilie 2018 în calitate de grefier la Curtea Internațională Penală de la Haga. Potrivit presei olandeze, în 2018 el ar fi cauzat prejudicii de cel puțin 760.000 de euro Curții Internaționale Penale.

Mai exact, mai multe decizii, considerate a fi ilegale s-au luat în legătură cu o reformă pusă la cale de Herman von Hebel la Curte, iar instanța a suportat cheltuieli de 7 milioane de euro pentru proces. Apoi, judecătorii instanței l-au acuzat pe von Hebel de intenții ascunse, potrivit unei investigații publicate de anticoruptie.md.

#Comisia Pre-Vetting #Herman von Hebel #Olesea Stamate #precizari #reacție

Republica Moldova instalează cel de-al doilea radar destinat detectării dronelor care zboară la altitudini mici și medii. Declarația a fost făcut de președintele Comisiei parlamentare pentru securitate, deputatul PAS, Lilian Carp, la emisiunea „Cutia Neagră PLUS” de la TV8. Potrivit deputatului, sistemele de monitorizare existente nu pot detecta toate aparatele care pătrund în spațiul aerian al Republicii Moldova. Noul radar ar urma să îmbunătățească supravegherea la altitudini mici și medii, unde dronele pot fi mai dificil de detectat.

„Al doilea radar urmează a fi instalat, el este în proces de instalare, el monitorizează la înălțimii mici și medii, asta pentru ca să răspundem propagandiștilor care încearcă să spună pentru ce Republica Moldova a cheltuit bani pentru radar. Bun, acum în condițiile în care țările membre NATO, România, Polonia, țările Baltice au survolările neautorizat și nu întotdeauna, chiar cu radare super performante, nu întotdeauna monitorizează sau detectează aceste drone, pentru că acele radare care sunt, sau și primele care sunt pentru înălțimii mari și pentru aparate de zbor mai mari, și necesită deja o altă tehnică de monitorizare a spațiului aerian cu radare mai mici, amplasate pe suprafață sau pe distanță de hotare mai mică”, spune Carp.

Lilian Carp susține că pentru combaterea dronelor este nevoie nu doar de radare, ci și de sisteme mobile de apărare antiaeriană, care să poată fi deplasate în funcție de locul în care este identificată o țintă.

Republica Moldova dispune deja de capacități limitate pentru neutralizarea unor drone, însă acestea nu au fost folosite până acum. Lilian Carp spune că au existat situații în care dronele au fost monitorizate de Armata Națională și ar fi existat posibilitatea intervenției, însă decizia de a le doborî nu a fost luată din cauza riscului ca aparatele să cadă în zone populate și să provoace victime sau pagube. Potrivit lui, în următorii doi-trei ani Republica Moldova ar putea avea mai multe elemente de apărare, însă până atunci vulnerabilitățile vor persista.

Potrivit Ministerului Apărării, în perioada 2022–2026 au fost documentate, în total, 81 de încălcări ale spațiului aerian, fiind implicate rachete și drone de producție rusească și iraniană, inclusiv drone-momeală.