Un supravieţuitor a fost scos de sub dărâmături vineri, la 278 de ore după seismul care a devastat, pe 6 februarie, Turcia, a anunţat pe Twitter ministrul Sănătăţii, Fahrettin Koca, potrivit AFP.

Bărbatul, Hakan Yasinoglu, care are 45 de ani, potrivit postului privat de televiziune NTV, a fost descoperit în cea de-a 12-a zi după catastrofă în ruinele unei clădiri din provincia Hatay, situată în apropiere de graniţa cu Siria, unde se află oraşul Antakya, complet distrus.

Bărbatul a fost extras de sub un munte de moloz, potrivit unei înregistrări video distribuite de primarul Istanbulului, Ekrem Imamoglu, care a mobilizat echipele de ajutor ale municipalităţii în zonele sinistrate.

Alte trei persoane au fost recuperate recent de sub dărâmături tot în centrul Antakya: doi bărbaţi de 33 de ani, respectiv 26 de ani au fost salvaţi la ”261 de ore” după seism, iar un băiat de 14 ani cu puţin timp înaintea acestora, a anunţat vineri dimineaţă Koca.

Cel mai recent bilanţ oficial al seismului cu magnitudinea 7,8, care a lovit Turcia şi Siria pe 6 februarie la ora 04:00 dimineaţa (01:00 GMT) depăşeşte 41.000 de morţi.

Şansele găsirii altor supravieţuitori sunt de acum înainte destul de slabe în jurul epicentrului seismului mai ales în nord, în regiuni muntoase cum ar fi Kahramanmaras sau chiar Elbistan şi Adiyaman, unde temperatura din termometre a coborât noaptea până la -15 grade Celsius, au constatat jurnaliştii AFP.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, pune protestele recente din regiunea transnistreană în contextul alegerilor din Federația Rusă. Declarația a fost făcută în cadrul unei discuții cu jurnaliștii, la Parlament.

„Eu, sincer, le leg în contextul alegerilor, așa-numitele alegeri din Federația Rusă, care încep mâine și până duminică”, a declarat Igor Grosu.

Potrivit șefului Legislativului, protestele ar putea fi legate de încercarea administrației de facto de la Tiraspol de a demonstra că este activă și preocupată de situația din regiune.

„Așa-numitele autorități, probabil, trebuie să arate un pic de bravadă, să fie active, da, nu sunt indiferente și așa mai departe”, a spus Grosu.

În același timp, președintele Parlamentului susține că protestele nu afectează procesul de reintegrare a țării: „În rest, procesul de reintegrare merge, este ireversibil și deciziile au fost corecte”.

Mai multe proteste au avut loc, în această săptămână, la Bender. Oamenii au venit cu pancarte pe care scrie „Nu genocidului poporului transnistrean”, „Transnistria este un stat autosuficient” și „Operațiunea de menținere a păcii pe Nistru trebuie să continue”. Manifestanții se opun măsurilor economice aplicate de autoritățile constituționale ale Republicii Moldova companiilor din regiune. Aceștia susțin că întreprinderile din stânga Nistrului ar fi pierdut aproximativ 32 de milioane de dolari în ultimii trei ani din cauza taxelor vamale aplicate de Chișinău.

Rusia va organiza începând de vineri, 18 septembrie, timp de trei zile, alegeri legislative. Alegerile parlamentare vor fi primele de la lansarea ofensivei ruse în februarie 2022 și abia al doilea scrutin la nivel național după alegerile prezidențiale din 2024, în urma cărora Vladimir Putin a fost reales.