Curs valutar
  • EUR
    20.1574
    0%
  • USD
    18.1762
    0%
  • RUB
    0.2193
    0%
  • RON
    3.7710
    0%
  • UAH
    0.4001
    0%

Toate știrile

14 noiembrie 2026

Mircea Aursulesei, un nou vicepreședinte în cadrul Comitetului de Direcție al Victoriabank

29 Feb. 2024, 14:23
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Victoria Laur
29 Feb. 2024, 14:23 // Actualitate //  Victoria Laur

Victoriabank are un nou membru în cadrul Comitetului de Direcție. Mircea Aursulesei a primit aprobarea Băncii Naționale a Moldovei pentru exercitarea funcției de vicepreședinte. Noul vicepreședinte al Victoriabank va fi responsabil de aria Retail. El va coordona activitatea Direcțiilor Vânzări și Dezvoltare Rețea, Clienți IMM, Produse Retail, Produse Carduri și Acceptare, Sisteme Internaționale de Plăți, precum și Vânzări Online.

„Este o mare onoare pentru mine să mă alătur echipei de top management a Victoriabank. În cei aproape șase ani de când lucrez în această organizație, am înțeles că reprezint o mică parte din povestea de succes a unei bănci pornită de la zero, cu ambiție și curaj antreprenorial și crescută sănătos, în baza principiilor care au fost păstrate și transmise mai departe”, a menționat noul vicepreședinte Victoriabank.

Mircea Aursulesei s-a alăturat echipei Victoriabank în 2018, în funcția de director al Direcției Vânzări și Dezvoltare Rețea. Are o experiență de muncă de 21 ani în cadrul grupului financiar Banca Transilvania. În 2002, el și-a început cariera la BT în sucursala din Suceava, iar apoi a evoluat profesional ocupând diverse funcții manageriale. În 2013 a fost numit manager regional Vânzări la Banca Transilvania, post pe care l-a deținut până la detașarea la Victoriabank.

„Am avut oportunitatea să aduc în echipele cu care am lucrat oameni profesioniști, de calitate, care au înțeles că suntem pe un drum fără compromisuri și scopul final este să oferim produse și servicii de calitate pentru clienți. Sunt entuziast și optimist cu privire la oportunitățile pe care ni le poate aduce viitorul: activăm într-un mediu dinamic, conectat cu cele mai noi dezvoltări din zona de tehnologie și, totodată, guvernat de reguli. Clienții noștri sunt ambițioși și comunicativi, ca și noi. Din funcția de vicepreședinte, având alături o echipă puternică, voi urmări ca Victoriabank să fie în continuare cât mai accesibilă, atât prin unități modernizate, prietenoase, cât și prin soluții digitale avansate” – a mai spus Mircea Aursulesei, vicepreședinte Victoriabank.

Din acest moment, Consiliul de Direcție al Victoriabank este alcătuit din președintele băncii, Levon Khanikyan, și patru vicepreședinți: Vitalie Corniciuc, Ionela Maloș, Sorin Șerban și Mircea Aursulesei. Strategia Victoriabank este orientată spre consolidarea poziției băncii pe piața din Republica Moldova, digitalizarea serviciilor bancare, inovație și diferențierea de concurenți prin produse și servicii de înaltă calitate.

Despre Victoriabank

Victoriabank a fost fondată în 1998 și face parte acum din cel mai mare grup financiar din România, Banca Transilvania. În 2018, BT devine acționar majoritar al Victoriabank, alături de BERD. La începutul acestui an, Victoriabank a devenit acționar majoritar al BCR Chișinău, după achiziția integrală a acesteia.  Victoriabank deține o rețea teritorială care include 70 de unități în întreaga țară și deservește peste 300 de mii de clienți. În 2022, banca a ajuns top angajator din Moldova. Investițiile în platformele digitale sunt o prioritate. Victoriabank este singura bancă din Moldova sută la sută online. În 2022, a fost implementat „Digital Onboarding”, platformă prin care deschizi exclusiv online un cont cu card atașat.

 

Realitatea Live

13 Nov. 2026, 22:35
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
13 Nov. 2026, 22:35 // Slider //  Ana Panaguța

Iranul discută tot mai intens posibilitatea de a-și schimba doctrina nucleară și de a se retrage din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), acordul internațional care urmărește împiedicarea răspândirii armelor atomice. Unii parlamentari iranieni susțin că țara ar trebui să își dezvolte propriile arme nucleare pentru a se apăra de Statele Unite și Israel. Alți oficiali avertizează însă că o asemenea decizie ar putea provoca noi conflicte, relatează antena3.ro.

Deși rezultatul alegerilor parlamentare din SUA pare să fi redus, cel puțin pentru moment, riscul unui nou atac de amploare al americanilor și israelienilor asupra Iranului, programul nuclear al Teheranului continuă să provoace dispute.

Statele Unite și Israelul au făcut din împiedicarea Iranului de a dezvolta arme nucleare unul dintre principalele obiective ale războiului împotriva acestei țări.

În Iran, această situație a reaprins discuțiile despre necesitatea schimbării strategiei nucleare a țării.

Kamran Ghazanfari, membru al Parlamentului iranian, a declarat vineri pentru Euronews că dezvoltarea armelor nucleare este mult mai importantă pentru Iran decât combaterea a ceea ce el numește „propaganda americană și israeliană împotriva Republicii Islamice”.

„Când America și regimul sionist ne-au amenințat în repetate rânduri cu folosirea armelor nucleare, nu putem rămâne indiferenți, pentru că este o amenințare care vizează întregul popor iranian și însăși existența noastră”, a declarat parlamentarul.

Acesta susține că Iranul trebuie să fie pregătit să răspundă unui eventual atac nuclear și că nu se poate baza pe presupunerea că adversarii săi nu vor folosi asemenea arme.

Un parlamentar iranian cere dezvoltarea armelor nucleare: „Trebuie să creăm o putere de descurajare”

Ghazanfari a cerut conducerii Iranului să reanalizeze doctrina nucleară a țării, astfel încât Statele Unite și Israelul să știe că un eventual atac nuclear ar putea primi un răspuns similar.

„Trebuie să revizuim doctrina nucleară a Republicii Islamice, astfel încât inamicul să știe că, dacă încearcă un atac nuclear împotriva Iranului, se va confrunta cu un răspuns pe măsură”, a afirmat acesta.

Parlamentarul a invocat faptul că, de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, statele care dețin arme nucleare au evitat să le folosească unele împotriva celorlalte, de teama unui atac de represalii.

În opinia sa, Iranul ar trebui să își dezvolte o capacitate asemănătoare de descurajare nucleară. Ghazanfari consideră că lipsa submarinelor nucleare sau a bombardierelor capabile să transporte asemenea arme nu ar reprezenta un obstacol decisiv, deoarece focoasele nucleare ar putea fi transportate și cu rachete.

Nu toți politicienii iranieni sunt însă de acord cu această abordare.

Heshmatollah Falahatpisheh, fost parlamentar iranian, a declarat pentru Euronews că simpla deținere a câtorva focoase nucleare nu ar garanta securitatea Iranului.

„Descurajarea nucleară are trei componente: deținerea unei bombe atomice, un echilibru nuclear de descurajare și capacitatea de a aplica lovitura finală. Cei care cred că descurajarea nucleară poate fi creată doar prin deținerea unei bombe atomice se înșală”, a explicat acesta.

Fostul parlamentar a precizat că nu știe dacă Iranul deține sau nu arme nucleare. Din informațiile pe care le avea, programul nuclear iranian era unul pașnic, iar eventualele sale dimensiuni militare fuseseră abordate în cadrul acordului nuclear din 2015, cunoscut sub numele de JCPOA, pentru ca dosarul Iranului să fie scos de sub incidența Capitolului VII al Cartei ONU.

Falahatpisheh consideră că strategia militară a Iranului se bazează în continuare pe arme convenționale și că aceasta s-a dovedit destul de eficientă.

El a comentat și declarațiile secretarului Consiliului Suprem de Securitate Națională, Mohsen Rezaei, care afirmase că Iranul „are anumite lucruri”. Fostul parlamentar spune că este puțin probabil ca oficialul să se fi referit la o bombă atomică.

Ghazanfari interpretează însă declarația diferit și consideră că Rezaei a făcut aluzie la o „armă specială”, nu la una obișnuită.

Iranul discută retragerea din Tratatul de Neproliferare Nucleară

În paralel cu dezbaterea despre dezvoltarea armelor atomice, mai mulți parlamentari iranieni încearcă să obțină retragerea oficială a țării din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Acordul internațional are ca scop împiedicarea răspândirii armelor nucleare și a tehnologiilor folosite pentru fabricarea lor.

Kamran Ghazanfari susține că schimbarea doctrinei nucleare a Iranului s-ar fi produs deja în practică, iar parlamentarii încearcă acum să obțină și modificarea poziției oficiale a țării.

„În Parlament urmărim și retragerea din TNP. Anul trecut, unii membri ai conducerii Parlamentului au blocat acest demers, dar deputații continuă să facă presiuni pentru ca proiectul să ajungă în plen”, a declarat Ghazanfari.

Fostul parlamentar Heshmatollah Falahatpisheh avertizează însă că ieșirea din tratat ar putea pregăti terenul pentru noi războaie împotriva Iranului.

„Discuția despre retragerea Iranului din TNP nu servește intereselor naționale ale Iranului, deoarece ieșirea din tratat echivalează cu ascunderea unei părți a programului nuclear iranian”, a declarat acesta pentru Euronews.

Potrivit fostului parlamentar, relația Iranului cu tratatul este deja grav afectată, iar decizia privind continuarea participării depinde în mare măsură de evoluția relațiilor dintre Teheran și Washington.

Falahatpisheh a mai spus că proiectul parlamentarilor privind retragerea în procedură de maximă urgență nu a primit aprobarea Consiliului Suprem de Securitate Națională. În caz contrar, acesta ar fi fost deja discutat în plenul Parlamentului.

Dezbaterea s-a extins și la alte instituții importante ale statului iranian.

Joi, Adunarea Experților, organismul responsabil cu supravegherea activității conducerii supreme a Iranului, a cerut analizarea posibilității retragerii din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Într-un comunicat, instituția a susținut că examinarea acestei opțiuni, revizuirea doctrinei de apărare și dezvoltarea capacităților de descurajare au devenit o necesitate inevitabilă și o cerere la nivel național.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!