Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

„Mita luată” de procurorul general nu va fi supusă anchetei. S-a refuzat inițierea unei cauze penale pe numele lui Robu

04 Ian. 2022, 16:43
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea.md
04 Ian. 2022, 16:43 // Societate //  Realitatea.md

Procurora desemnată de Consiliul Superior al Procurorilor, Ina Frunza-Bargan, pentru a investiga imaginile video apărute în presă, unde procurorul general interimar, Dumitru Robu, numără o supă de bani într-o încăpere, a refuzat să pornească pe numele lui Robu o cauză penală, întrucât „implicarea procurorului general interimar în acte ilegale nu şi-a găsit confirmarea”. Anunțul a fost făcut astăzi, 4 ianuarie de către Procuratura Anticorupție.

Potrivit Procuraturii Anticorupție, circumstanțele pretins ilegale din imaginile video apărute în unele surse mass-media, cu implicarea procurorului general interimar, Dumitru Robu, nu şi-au găsit confirmare. Astfel, la 3 ianuarie, procurorul desemnat de Consiliul Superior al Procurorilor pentru examinarea acţiunilor pretins ilegale ale Procurorului General interimar, Dumitru Robu, manifestate prin acţiuni coruptibile, ca urmare a imaginilor video difuzate în unele surse mass-media, a dispus refuzul în pornirea urmăririi penale pe acest caz, iar procesul penal inițiat a fost clasat.

Motivele care au stat la baza emiterii soluției de refuz în pornirea urmării penale în privința lui Dumitru Robu sunt determinate de faptul că „probele administrate nu confirmă faptul săvârșirii unor infracțiuni de corupţie sau conexe celor de corupție”.

Decizia procurorului de refuz în pornirea urmăririi penale, emisă în privința procurorului general interimar, Dumitru Robu, poate fi contestată cu plângere procurorului ierarhic superior, în termen de 15 zile din momentul când s-a luat cunoștință de act, de către părțile implicate în cadrul acestui proces penal, în ordinea prevăzută de prevederile Codului de procedură penală.

Amintim că, în luna noiembrie 2021, în mass-media, a fost difuzată o scurtă secvenţă video, care îl reprezenta pe actualul procuror general interimar, Dumitru Robu, cum ar fi primit bani în valută – euro. Cel care a trimis imaginile video anonim susține că este vorba despre o presupusă mită pentru influențarea soluționării unui dosar de pretinsă corupţie a unui funcţionar, documentat de Procuratura Anticorupţie, în perioada când Dumitru Robu deţinea funcţia de adjunct al Procuraturii Chişinău.

În rezultatul acestei actiuni, funcţionarul respectiv ar fi fost achitat.

Ulterior, la 18 noiembrie 2021, imediat după apariţia acestei secvenţe video în mass-media, Dumitru Robu, a venit cu o reacţie prin care a explicat opiniei publice, care este de fapt originea acelor bani şi motivele care stau la baza apariţiei acestui video, în scopul discreditării sale pentru a stopa anumite procese iniţiate de către Procuratură.

Dumitru Robu a confirmat autenticitatea imaginilor video, însă susţine că nu a fost vorba despre luare de mită, ci despre vânzarea unui automobil, care aparţinea cumnatului său şi care i-a încredinţat vânzarea pe motiv că se afla peste hotare.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.