Procurora desemnată de Consiliul Superior al Procurorilor, Ina Frunza-Bargan, pentru a investiga imaginile video apărute în presă, unde procurorul general interimar, Dumitru Robu, numără o supă de bani într-o încăpere, a refuzat să pornească pe numele lui Robu o cauză penală, întrucât „implicarea procurorului general interimar în acte ilegale nu şi-a găsit confirmarea”. Anunțul a fost făcut astăzi, 4 ianuarie de către Procuratura Anticorupție.

Potrivit Procuraturii Anticorupție, circumstanțele pretins ilegale din imaginile video apărute în unele surse mass-media, cu implicarea procurorului general interimar, Dumitru Robu, nu şi-au găsit confirmare. Astfel, la 3 ianuarie, procurorul desemnat de Consiliul Superior al Procurorilor pentru examinarea acţiunilor pretins ilegale ale Procurorului General interimar, Dumitru Robu, manifestate prin acţiuni coruptibile, ca urmare a imaginilor video difuzate în unele surse mass-media, a dispus refuzul în pornirea urmăririi penale pe acest caz, iar procesul penal inițiat a fost clasat.

Motivele care au stat la baza emiterii soluției de refuz în pornirea urmării penale în privința lui Dumitru Robu sunt determinate de faptul că „probele administrate nu confirmă faptul săvârșirii unor infracțiuni de corupţie sau conexe celor de corupție”.

Decizia procurorului de refuz în pornirea urmăririi penale, emisă în privința procurorului general interimar, Dumitru Robu, poate fi contestată cu plângere procurorului ierarhic superior, în termen de 15 zile din momentul când s-a luat cunoștință de act, de către părțile implicate în cadrul acestui proces penal, în ordinea prevăzută de prevederile Codului de procedură penală.

Amintim că, în luna noiembrie 2021, în mass-media, a fost difuzată o scurtă secvenţă video, care îl reprezenta pe actualul procuror general interimar, Dumitru Robu, cum ar fi primit bani în valută – euro. Cel care a trimis imaginile video anonim susține că este vorba despre o presupusă mită pentru influențarea soluționării unui dosar de pretinsă corupţie a unui funcţionar, documentat de Procuratura Anticorupţie, în perioada când Dumitru Robu deţinea funcţia de adjunct al Procuraturii Chişinău.

În rezultatul acestei actiuni, funcţionarul respectiv ar fi fost achitat.

Ulterior, la 18 noiembrie 2021, imediat după apariţia acestei secvenţe video în mass-media, Dumitru Robu, a venit cu o reacţie prin care a explicat opiniei publice, care este de fapt originea acelor bani şi motivele care stau la baza apariţiei acestui video, în scopul discreditării sale pentru a stopa anumite procese iniţiate de către Procuratură.

Dumitru Robu a confirmat autenticitatea imaginilor video, însă susţine că nu a fost vorba despre luare de mită, ci despre vânzarea unui automobil, care aparţinea cumnatului său şi care i-a încredinţat vânzarea pe motiv că se afla peste hotare.

#Dumitru Robu #mita #Procuratura Anticoruptie.

Autoritățile din România iau măsuri împotriva șoferilor care parchează pe locurile destinate încărcării vehiculelor electrice, printr-un proiect de lege care introduce amenzi între 865 și 1.081 de lei și 3 puncte de penalizare pentru această contravenție.

Proiectul modifică Codul rutier și introduce staționarea nejustificată pe aceste locuri drept faptă contravențională sancționată din clasa a II-a. Măsura urmează să intre în vigoare doar dacă va fi adoptată de Camera Deputaților și promulgată, transmite presa din România.

Astfel, șoferii care ocupă fără drept locurile destinate încărcării vehiculelor electrice ar putea fi sancționați cu amenzi cuprinse între 865 și 1.081 de lei românești (aproximativ 3.290–4.110 lei moldovenești, la cursul actual) și 3 puncte de penalizare. Sancțiunea este prevăzută în proiectul legislativ, urmând să se aplice doar dacă inițiativa va fi adoptată de Camera Deputaților și va fi promulgată.

Ce spun inițiatorii proiectului

„Fără un mecanism de sancțiune (amendă și puncte de penalizare), investițiile în stații de încărcare pot să fie descurajate, generând inclusiv frustrare în rândul posesorilor de vehicule electrice și încetinind ritmul de adoptare a mobilității sustenabile în România.”

Obiectivul principal este garantarea accesului real la infrastructură, iar în lipsa unei legislații sancționatoare clare, acest lucru nu poate fi realizat.

Prin aceste modificări dorim să susținem creșterea disponibilității reale a stațiilor de încărcare și utilizarea eficientă a acestora, încurajarea dezvoltării infrastructurii de reîncărcare, precum și stabilirea clară a organelor competente să intervină și să aplice sancțiuni într-un temei legal clar, lucru imposibil de în prezent din cauza lipsei unor reglementări specifice”, precizează inițiatorii proiectului în expunerea de motive.

Proiectul de lege introduce în legislația rutieră și definiția „locului destinat încărcării vehiculelor electrice”. Acesta este definit ca un spațiu special amenajat și semnalizat corespunzător, destinat exclusiv staționării vehiculelor electrice pe durata încărcării la o stație autorizată.

Totodată, inițiativa introduce în Codul rutier definiția pentru „vehiculele electrice”, fiind vizate autovehiculele dotate cu un grup propulsor care cuprinde cel puțin un motor electric și care îndeplinesc condițiile tehnice prevăzute de legislație.

Proiectul modifică și regimul sancționator pentru șoferii care ocupă acest loc. Staționarea unui vehicul pe un loc destinat încărcării vehiculelor electrice, cu excepția vehiculelor electrice și hibride plug-in aflate în proces de încărcare, este introdusă între faptele sancționate de Codul rutier.

Peste 13.000 de puncte de încărcare

România are angajamente ferme prin PNRR pentru instalarea a peste 13.000 de puncte de încărcare până în anul 2026. Această lege este menită să asigure că indicatorul de utilizare al acestor stații va fi unul real.

„Operatorii de rețele de încărcare vor fi mai motivați să investească în stații, știind că statul protejează accesul clienților la echipamentele lor, iar creșterea încrederii cetățenilor în infrastructura de încărcare a vehiculelor poate determina inclusiv o creștere a achizițiilor unor astfel de vehicule. Prin aceste măsuri sancționatorii, utilizatorul poate avea o certitudine mai mare că un loc de încărcare liber de aplicație este liber și în realitate, crescând astfel accesul real la infrastructură”, mai arată autorii proiectului de lege.