Elizabeth Holmes în vârstă de 37 de ani, fondatoarea Theranos, compania din Silicon Valley care promitea o adevărată revoluție în sistemul analizelor medicale, a fost găsită vinovată pentru fraudă. În numai câțiva ani, de la un geniu al chimiei, a ajuns la faima unui escroc. Acum ea riscă să își petreacă ani buni în închisoare. Jurații au ajuns la un verdict parțial, găsind-o vinovată în cazul a patru din cele 11 capete de acuzare care au fost formulate de procurori împotriva ei.

Tânăra, în care mulți vedeau o minte strălucită, a fost comparată adesea cu Steve Jobs, fondatorul Apple, o comparație pe care ea însăși a avut grijă să o cultive, îmbrăcându-se la fel, în negru, cu bluze pe gât.

Și-a început afacerea la 19 ani, a ajuns miliardară la 30 de ani, pentru ca patru ani mai târziu să coboare în infern, fiind în centrul unui faliment răsunător și al unor acuzații grave de înșelare cu bună-știință a investitorilor.

Jurații au intrat în impas

Cazul Elizabeth Holmes nu a fost lipsit de controverse.

Jurații nu au putut fi convinși ușor, deliberările au intrat într-un blocaj și până la urmă nu au putut cădea de acord în privința vinovăției sale decât în cazul a patru din cele 11 acuzații care o vizau. Este vorba despre trei acuzații de fraudă electronică și o acuzație de conspirație în vederea comiterii unei fraude electronice.

Verdictul a venit la capătul unei zile dramatice, iar jurații au anunțat că au intrat în impas și nu s-au putut pune de acord în privința altor trei capete de acuzare formulate pentru fraudă electronică și unul pentru conspirație.

Juriul a fost format din opt bărbați și patru femei.

Luni, 3 ianuarie curent, în cea de-a șaptea zi de deliberări, juriul a informat judecătorul că nu a reușit să ajungă la un verdict unanim în trei dintre cele 11 capete de acuzare cu care se confrunta Holmes. În replică, judecătorul Edward Davila i-a încurajat pe jurați să delibereze în continuare, dar jurații au revenit și au anunțat că nu mai pot continua, după care și-au anunțat decizia finală.

Pentru alte trei acuzații de fraudă și una de conspirație Elizabeth Holmes a fost găsită nevinovată.

Prin urmare, din cele 11 capete de acuzare, pentru 4 a fost găsită vinovată, pentru alte 4 a fost găsită nevinovată, iar pentru 3 jurații nu s-au putut pune de acord.

Cum a reacționat Elizabeth Holmes și ce pedeapsă riscă

La anunțarea verdictului, și-a păstrat aparent calmul. A ieșit din sala tribunalului ținându-se de mână cu mama și cu partenerul ei actual și nu a făcut declarații.

Elizabeth Holmes a fost pusă sub acuzare în urmă cu trei ani, dar procesul a fost întârziat de faptul că a venit pandemia, iar acuzata a dat naștere unui copil între timp.

Procesul, intens mediatizat, a început în cele din urmă în septembrie 2021, la San Jose, în California, a durat 15 săptămâni și a dezbătut pașii greșiți ai start-up-ului fondat de Elisabeth Holmes.

Compania Theranos ar fi trebuit să revoluționeze laboratoarele pentru analize de sânge, dar s-a dovedit a fi, de fapt, o mare înșelătorie. Theranos promitea o tehnologie revoluționară, ce ar fi urmat să permită efectuarea a peste 1.000 de analize, inclusiv pentru cancer, cu o singură picătură de sânge, într-un timp record.

Acuzată că i-a înșelat pe investitori și pacienți, Elizabeth Holmes riscă 20 de ani de închisoare, o amendă penală de 250.000 de dolari și plata unor despăgubiri. Ea a pledat nevinovată. Judecătorul va anunța sentința la o dată ulterioară.

#Elizabeth Holmes #frauda #pedeapsa #Silicon Valley

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.