Moartea și dezmebrarea modelului Abby Choi, în vârstă de 28 de ani, a trezit în conștiința cetățenilor din Hong Kong amintiri dureroase despre cazuri similare. Deși orașul are o rată scăzută a criminalității, uciderile care au avut lor în ultimii ani au șocat opinia publică pentru brutalitatea cu care au fost comise, relatează CNN. Experții avansează o ipoteză care explică de ce ucigașii din Hong Kong își dezmembrează victimele.

Choi a fost dată dispărută pe 22 februarie, iar bucăți din trupul ei au fost găsite două zile mai târziu, împreună cu o mașină de tăiat carne, un ferăstrău electric și niște îmbrăcăminte la locuința din cartierul Tai Po, potrivit Poliției. Fostul soț al modelului a fost arestat în timp ce încerca să fugă la un debarcader din Tung Chung, pe una dintre insulele din periferia orașului, Lantau. Poliția crede că bărbatul intenționa să fugă în momentul arestării.

În lumea modei, Choi era o celebritate. A fost unul dintre modelele care au prezentat colecția de primăvară-vară 2023 a Elie Saab în Paris, luna trecută. De asemenea, a apărut recent în revista de lux L’Officiel Monaco și a participat la Săptămâna modei de la Paris din acest an. Choi, care era cunoscută și ca influencer pe rețelele sociale, are aproape 100.000 de urmăritori pe Instagram. Choi are băiat și o fetiță cu fostul ei soț. Copiii vor fi dați în grija mamei modelului, a adăugat Poliția.

Crima a adus în atenția publică alte cazuri similare, când femei au fost ucise, iar mai apoi dezmembrate. Există așa-numita crimă „Hello Kitty” din 1999, când Fan Man-yee, în vârstă de 23 de ani, a fost răpită de membrii unei bandei și torturată cu brutalitate timp de o lună înainte să fie ucisă și dezmembrată. Craniul ei a fost găsit în cele din urmă cusut în interiorul unei păpuși de pluș Hello Kitty.

Un alt caz este cel femeilor, patru la număr, cea mai tânără de doar 17 ani, care au fost ucise de un șofer de taxi care le-a ținut părțile dezmembrate în borcane înainte de arestarea sa în 1982. Apoi a urmat crima lui Wong Ka-mui, în vârstă de 16 ani, care a fost sugrumată și dezmembrată în 2008, ca mai apoi rămășițele ei să fie aruncate într-o toaletă. În 2013, un alt caz din Hong Kong cutremura lumea, după ce Glory Chau și Moon Siu au fost uciși și dezmembrați de fiul lor în vârstă de 28 de ani, o crimă descrisă de judecător ca fiind „absolut hidoasă”.

Deși crimele sunt îngrozitoare, experții subliniază că astfel de cazuri sunt excepțional de rare în Hong Kong, un oraș cu o rată incredibil de scăzută a criminalității violente pentru populația sa de 7,4 milioane. De altfel, Hong Kong înregistrează doar câteva zeci de omucideri în fiecare an, comparativ cu câteva sute în New York. Și a înregistrat doar 77 de jafuri anul trecut, comparativ cu peste 17.000 în New York și 24.000 în Londra.

Experții susțin că cei care ajung să dezmembreze trupurile victimelor ar face-o pentru că în Hong Kong, unul dintre cele mai populate orașe din lume, nu ar exista spațiu pentru a ascunde un cadavru.

Roderic Broadhurst, profesor emerit de criminologie la Universitatea Națională Australiană cu sediul anterior în Hong Kong, unde a fondat Centrul pentru Criminologie din Hong Kong, a estimat că au existat aproximativ 12 cazuri de dezmembrare în oraș în ultimii 50 de ani.

Philip Beh, un patolog medico-legal care a lucrat anterior cu poliția din Hong Kong, a dat o estimare puțin mai mică, spunând că își amintește de mai puțin de 10 astfel de cazuri în cariera sa de 40 de ani.

Ambii experți au subliniat că Hong Kong-ul este încă foarte sigur și că aceste cifre sunt relativ scăzute. Într-adevăr, reputația Hong Kong-ului pentru siguranță face ca puținele cazuri care au avut loc să lase o „amprentă” mai puternică asupra orașului, a spus Broadhurst.

Dar cei doi sugerează natura îngrozitoare a acestor cazuri trecute, în special dezmembrarea membrelor, reflectă realitățile vieții din Hong Kong. Pur și simplu, este mult mai greu să ascunzi un cadavru în orașul strâns, care găzduiește apartamente minuscule și unele dintre cele mai dens populate cartiere din lume.

Cineva care încearcă să arunce un cadavru în zonele rurale din Australia, Canada sau Statele Unite are „o șansă foarte bună să scape cu el”, datorită spațiului amplu și terenului deschis, a spus Beh. Nu e așa în Hong Kong. „Aceștia sunt în esență oameni care încearcă să scape cu o crimă, dar nu reușesc acest lucru”, a spus Beh.

#Abby Choi #Hong Kong

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.