Bulgaria, o fostă ţară comunistă, a recunoscut drept genocid foametea provocată în Ucraina, în urmă cu 90 de ani, de către regimul stalinist – o crimă în masă care a dobândit o nouă rezonanţă după invazia rusă, relatează AFP.

Parlalmentul bulgar a adoptat cu 134 de voturi (dintr-un total de 240) un text care prevede că ”orice negare, justificare sau subestimare a acestui genocid calcă în picioare memoria milioanelor de oameni care au murit” în timpul Holodomorului (”exterminare prin foamete”, în ucraineană).

Victimele Holodomorului urmează să fie comemorate anual, în ultima sâmbătă din februarie. Bulgaria, un state membru al Uniunii Europene (UE) şi NATO, s-a distanţat de Rusia după ce Moscova a lansat Războiul din Ucraina, însă o largă parte a populaţiei şi clasei politice bulgare rămân rusofile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Partidul Socialist bulgar (PSB) – moştenitorul fostului Partid Comunist – a boicotat acest vot, iar Pardiul Vazrajdane ((Renaşterea, prorus) a votat ”împotrivă”. Parlamentul European (PE) a adoptat un text similar la jumătatea lui decembrie, în care îndeamnă ”toate ţările şi organizaţiile” să recunoască drept genocid foametea, împotriva unui ”regim rus (care) manipulează memoria istorică pentru propria supravieţuire”.

Ucraina – supranumită ”grânarul Europei” din cauza fertilităţii pământurilor sale negre – a pierdut aproximativ 3,5 milioane de locuitori în timpul Marii Foamete din 1932-1933, în timpul colectivizării pământurilor, orchestrată potrivit unor istorici de către Iosif Stalin, cu scopul de a reprima orice voinţă naţionalistă şi de independenţă a acestei ţări, la acea vreme o republică sovietică.

Kievul face campanie, de ani de zile, ca Holodomorul să fie recunoscut în mod oficial drept genocid. Rusia refuză în mod categoric această clasificare şi argumentează că Marea Foamete, care a devastat Uniunea Sovietică, nu a făcut victime doar ucrainene, ci şi ruse, kazahe, germane de pe Volga şi în rândul alte popoare.

Germania, care a recunoscut Holodomorul ca genocid în noiembrie, a fost acuzată de Moscova de ”diabolizarea” ruşilor.

#foamete #Ucraina

Informațiile din telefoanele, laptopurile și stick-urile de memorie găsite în vila în care locuia Vladimir Plahotniuc în Grecia nu pot fi accesate. Dispozitivele au un nivel avansat de securizare, iar deblocarea acestora este imposibilă, anunță procurorii care au solicitat acces la ele, în speranța că ar putea găsi probe noi care să demonstreze vinovăția fostului președinte Igor Dodon în dosarul „Kuliok”, transmite TV8.

Tot astăzi, instanța a acceptat un nou set de probe ale acuzării, în timp ce o cerere depusă de apărarea lui Dodon a fost respinsă. Fostul președinte nu s-a prezentat azi la ședința de judecată.

După o pauză de peste două luni, ședințele de judecată în dosarul „Kuliok” au fost reluate. Astăzi, procurorii au cerut anexarea unor noi probe care, în opinia lor, ar demonstra vinovăția lui Igor Dodon pentru corupere pasivă, dar și pentru organizarea și acceptarea finanțării partidului politic din partea unei organizații criminale. Printre probe se numără un briefing susținut de fostul lider al PD, Vlad Plahotniuc, în iunie 2019.

„Confirm personal negocierile pe care le-am avut cu Igor Dodon. El în numele partidului Socialiștilor, eu în numele PD. Timp de trei luni de zile am avut multe discuții, am încercat să găsim o formulă de parteneriat tehnic între socialiști și democrați…dar a căzut în ultimul moment când nu am acceptat să semnez documentul legat de federalizare și alte cerințe care erau împotriva Republicii Moldova”, a declarat fostul lider al PD, Vlad Plahotniuc.

„Plahotniuc confirmă că a avut acele întâlniri personal cu Igor Dodon referitor la formarea coaliției dintre PSRM și PDM, confirmă acele negocieri, acele cerințe. Această înregistrare a fost necesară, deoarece noi am depus deligența pentru al audia pe Plahotniuc în ședință de judecată, acesta a refuzat, iar acuzarea a a adus alte probe pentru a confirma unele aspecte”, a explicat procurorul Petru Iarmaliuc.

Instanța a acceptat anexarea probei. Procurorii au mai cerut acces la informațiile de pe telefoanele, laptopurile și dispozitivele de stocare ridicate din vila lui Plahotniuc din Grecia, după reținerea acestuia de către autoritățile elene. Deocamdată, însă, dispozitivele nu au putut fi deblocate. Magistrații au acceptat și alte probe prezentate de acuzare, printre care:

„Am prezentat documente prin care am arătat că conducătorii organizațiilor teritoriale ale PSRM au achitat în aceeași zi cu persoanele decedate sau plecate peste hotare, figurează în actele contabile”.

Deși avocații lui Dodon urmează să asigure prezența a încă șase martori, astăzi niciunul nu a venit să facă declarații. Mai mult, unii dintre aceștia ar refuza să depună mărturii, întrucât figurează în alte cauze penale. Apărarea a depus însă o cerere privind o excepție de neconstituționalitate, care nu a fost admisă.

„Atunci când a fost pornit și trimis în judecată acest dosar, Dodon nu era președinte al Republicii Moldova, era fost președinte. În lege lipsește așa noțiune, deci se judecă în Curtea Supremă dosarele în privința unui fost președinte. Nu mai avea această calitate, prin urmare, urma să fie judecat la judecătoria Buiucani. Faptele au fost imputate pentru perioada cât a fost președinte. Mai repet competența Curții Supreme de Justiție țin de calitatea de președinte, nu de fapte”, a menționat avocatul Petru Balan.

Dosarul „Kuliok” a fost inițiat în primăvara anului 2020, iar în 2022 a fost trimis în judecată. Igor Dodon este primul președinte al Republicii Moldova judecat pentru o infracțiune comisă în perioada exercitării mandatului. Din acest motiv, dosarul a fost trimis direct la CSJ, instanța competentă să examineze cauzele penale pornite pe numele șefului statului. Procesul a fost reluat de la zero la sfârșitul lunii noiembrie 2025, după înlocuirea unuia dintre cei trei judecători din complet. Dodon este acuzat că ar fi pretins și acceptat de la Vladimir Plahotniuc între 600 de mii și un milion de dolari pentru a promova interesele Partidului Democrat. Fostul președinte pledează nevinovat și riscă până la 20 de ani de închisoare.