Iulian Groza, directorul Institului pentru Politici și Reforme Europene, a deschis parantezele privind presiunile care au fost exercitate asupra sa, în calitate de membru al comisiei de preselecție a candidaților pentru șefia Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.

Iulian Groza a vorbit, în cadrul emisiunii „Secretele Puterii” despre persoanele care ar fi recurs la presiuni, șantaj, și defăimare. Fostul membru al comisiei de concurs a spus și care ar fi mizele reale pentru anularea concursului de la PCCOCS, informează jurnal.md.

„Cred că situația în jurul acestui concurs, pentru șefia Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, este simpotomatică pentru a arăta gravitatea lucrurilor care se întâmplă astăzi în sistemul justiției. Îmi pare foarte rău că am nimerit și eu între focurile a varii grupuri de interese din acest sector. Dar din momentul în care am fost desemnat de preșdintele Republcii Moldova în această comisie, am acceptat această desemnare. Cu integritate, am încercat să-mi duc mandatul meu în această comisie de preselecție, știind foarte bine care este dispoziția în societate cu privire la concursurile organizate în sistemul justiției. Am văzut mai multe lucruri ciudate, inclusiv în spațiul online” , a spus Iulian Groza.

Groza susține că Telegram-ul devine tot mai popular, iar acolo ar fi observat mai multe încercări de a intimida, discredita precum și diferite falsuri.

„Falsuri pe care eu le-am văzut nu doar din Telegram, dar și din discuțiile pe care eu am reușit să le am cu unele persoane care au interacționat cu domnul Rurac și cu domnul Musteață. Era o persoană care a comunicat cu domnul Musteață. M-a atenționat practic că dumnealor planifică să mă discrediteze, să mă suspende din acest concurs, să îmi deschidă un dosar penal, precum că aș fi o persoană incomodă și precum că aș fi decis deja să nu-l susțin în acest concurs pe domnul Ruruac. Dumnealor au mai comunicat că eu aș fi avut o preferință în acest concurs, pe domnul Sergiu Rusu. Nici pe un candidat nu-l cunosc” , adaugă el.

Directorul IPRE a mai spus că miza celor care au exercitat presiuni asupra lui nu ar fi nici măcar concursul pentru șefia PCCOCS, ci deturnarea acesui concurs, ca să fie creat un precedent pentru a anula concursul pentru șefia Procuraturii Anticorupție, astfel ca șefa instituției, Veronica Dragalin, să-și piardă amandatul, eventual printr-un proces de judecată.

„Nu am avut ocazia să comunicăm cu ei. Doar instituțional poate am avut ocazia să interacționăm. Iminența acestor amenințări, încercări de a mă șantaja, îmi este foartea clară. Înțelegeam că mizele pentru acest concurs sunt foarte mari, în special pentru aceste persoane. Unica cale corectă pentru mine a fost să comunic despre aceste circumstanțe Consiliului Superior al Procurorilor, să anunț Preșdinția, misiunile diplomatice despre acest caz”, a declarat Iulian Groza.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Groza #IPRE #PCCOCS

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.