Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Moderatorul dezbaterilor Sandu-Stoianoglo, criticat de Consiliul de Presă: A recunoscut că a acceptat bani în plic

22 Oct. 2024, 16:54
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Victoria Laur
22 Oct. 2024, 16:54 // Actualitate //  Victoria Laur

Consiliul de presă critică faptul că unica dezbatere electorală din turul doi al prezidențialelor va fi moderată de Gheorghe Gonța. Membrii organizației califică decizia drept „lipsă de respect față de public, o legitimare a comportamentelor lipsite de integritate și o promovare a practicilor absolut neconforme cu jurnalismul profesionist și etic”.

În declarația publicată se arată că Gheorghe Gonța „a recunoscut în repetate rânduri în interviurile pe care le-a oferit că a acceptat bani în plic de la politicieni pentru activitatea sa jurnalistică”. Membrii Consiliului susțin că astfel de comportament contravine flagrant Codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova, care prevede că acesta nu trebuie să accepte cadouri, bani sau alte avantaje care i-ar putea compromite independența și afecta încrederea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„De asemenea, el a recunoscut că are un contract de prestare a serviciilor cu un politician care a candidat la alegerile prezidențiale
din acest an, contract care constă în realizarea unor emisiuni de tip talk-show și în care acel politician își promovează viziunile
politice. Acest fapt contravine chiar fundamentului pe care se bazează Codul Deontologic al jurnalistului, formulat în preambul: „Condamnând orice încercare de a implica jurnaliștii în activități de partizanat politic sau de mercenariat ideologico-financiar, de război propagandistic sau război informațional de tip trolling (…), adoptăm acest Cod și ne angajăm să respectăm prevederile lui.

Publicul din Republica Moldova merită să aibă parte de o dezbatere veritabilă, pe o platformă cu adevărat neutră, în care moderatorii să inspire credibilitate și echidistanță. Solicităm ambilor candidați la funcția onorabilă de președinte al Republicii Moldova să manifeste respect față de public și față de breasla jurnaliștilor onești din țară și să stabilească desfășurarea dezbaterii pe o platformă cu adevărat neutră, care poate fi televiziunea publică Moldova 1, fiind moderată de jurnaliști profesioniști și cu integritate profesională”, notează membrii Consiliului.

Redacția Realitatea a solicitat reacția lui Gheorghe Gonța, cu referire la declarația făcută de Consiliul de Presă. Imediat ce obținem răspunsul jurnalistului, îl vom face public.

Anterior, Gheorghe Gonța a confirmat pentru Realitatea că a acceptat să modereze dezbaterea dintre cei doi candidați, după ce a fost contactat de reprezentanții lui Alexandr Stoianoglo. După mai multe tratative, echipele celor doi concurenți electorali au stabilit că evenimentul va avea loc duminică, 27 octombrie 2024, la Palatul Republicii.

UPDATE (ora 17:40)

După mai multe critici în spațiul public, Gheorghe Gonța a reacționat pe rețelele de socializare. Jurnalistul i-a îndemnat pe cei doi contracandidați la prezidențiale să se pregătească pentru dezbaterile de duminică, 27 octombrie.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.