Regele Charles al III-lea şi regina Camilla au încheiat marți, 22 octombrie curent, turneul lor australian, printr-o deplasare la Sydney. Cei doi monarhi au participat, printre altele, la un barbecue uriaş supervizat de cîștigătorul „MasterChef Australia”. Turneul desfășurat în Australia a fost prima călătorie de lungă durată în străinătate a monarhului britanic după diagnosticarea sa cu cancer la începutul acestui an, informează AFP, citată de Agerpres.

Mii de oameni s-au strâns în timpul după-amiezii în faţa clădirii emblematice a Operei din Sydney în speranţa de a-l întâlni pe suveranul Regatului Unit.

Decorat cu titlul onorific de amiral al marinei australiene în weekendul trecut, regele Charles al III-lea a inspectat o flotilă de distrugătoare înzestrate cu lansatoare de rachete şi vânătoare de mine din zonele costiere.

Fanfare militare au intonat imnul britanic, „God Save The King”, înaintea unei defilări aeriene a unor elicoptere şi avioane de vânătoare deasupra portului local.

Regele Charles a participat, tot marți, și la un barbecue uriaş organizat în periferia estică a metropolei Sydney, Parramatta, un cartier multicultural unde locuiesc importante comunităţi chineze şi indiene şi care susţin în mod tradiţional destul de puţin monarhia.

Evenimentul a fost supervizat de învingătorul emisiunii-concurs pe teme culinare „MasterChef Australia”.

Regele Charles și-a scurtat turneul de şase zile în Australia, ţară în care este şeful statului, pentru a nu complica perioada sa de convalescenţă medicală.

Suveranul britanic, în vârstă de 75 de ani, a cărui boală a fost diagnosticată în urmă cu opt luni, nu a dezvăluit niciodată în mod public tipul de cancer de care suferă.

Marţi după-amiază, el s-a deplasat la un spital şi laborator de cercetare din Sydney, Institutul australian Melanoma, specializat în studii asupra cancerului de piele, unde a stat la căpătâiul unor pacienţi care suferă de cancer și s-a întâlnit cu doi renumiţi medici.

Anual, mii de australieni sunt diagnosticaţi cu un cancer de piele, ceea ce îi determină pe oamenii de ştiinţă din această ţară să dezvolte o serie de noi tratamente.

Amintim că, luni, regele Charles a fost interpelat de o politiciană australiană în legătură cu moştenirea colonizării ţării sale de către Regatul Unit, după ce suveranul a lansat un apel de mobilizare la luptă împotriva schimbărilor climatice în Parlamentul din Canberra.

Australia a fost o colonie britanică timp de peste un secol, pe durata căruia mii de australieni aborigeni au fost ucişi şi comunităţi întregi au fost strămutate.

Această țară a respins prin referendum în 1999 o modificare a Constituţiei pentru a deveni o republică. Nicio reformă în acest sens nu se află în prezent pe ordinea de zi a discuţiilor publice, iar regele Charles al III-lea rămâne şeful statului australian.

Potrivit unui sondaj recent, aproximativ o treime dintre australieni ar dori ca ţara lor să renunţe la monarhie, o treime doresc să păstreze această formă de stat, iar o treime au spus că au păreri împărţite pe această temă.

La finalul acestui turneu australian, cuplul regal britanic va pleca miercuri cu avionul pentru o vizită de cinci zile în Insulele Samoa.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Australia #barbecue #regele Charles

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.