Modificări legislative după crima din sect. Rîșcani: Străinii penali nu vor mai putea să evite extrădarea din Moldova

Cetățenii străini care au probleme cu legea nu vor mai putea să se folosească de tertipuri juridice pentru a evita extrădarea din Republica Moldova și eschivarea de la răspundere penală. Un PROIECT de lege care are drept scop depășirea problemelor depistate în cadrul evaluării procedurilor de extrădare cu implicarea cererilor de azil a fost votat în prima lectură de 59 de deputați.

Potrivit autorilor, modificările legislative sunt necesare în contextul în care, în prezent, termenele de deținere în arest a persoanelor în vederea extrădării și termenele prevăzute pentru emiterea unei decizii irevocabile privind cererile de azil nu corespund. Din această cauză, este imposibil să se asigure deținerea persoanei extrădabile în arest până la predarea către statul solicitant, iar infractorii profită de acest lucru.

În acest context, autorii propun majorarea de la 180 de zile la 12 luni a termenului maxim de deținere în arest preventiv a persoanei în vederea extrădării. De asemenea, Legea privind azilul în Republica Moldova va fi completată cu o nouă categorie de cereri care trebuie examinate în procedură rapidă. Este vorba despre cererile persoanelor în privința cărora a fost inițiată procedura de extrădare. În așa fel, se va reduce termenul de examinare a cererilor de azil depuse de aceste persoane.

La fel, autorii propun modificarea termenelor de examinare și a căilor de atac aplicabil hotărârilor emise de instanțele judecătorești privind contestațiile împotriva deciziilor Inspectoratului General pentru Migrație. Respectiv, decizia de respingere a cererii de azil va putea fi atacată pe calea contenciosului administrativ, fără procedură prealabilă, în termen de cinci zile lucrătoare de la data comunicării. Hotărârea instanței de judecată privind menținerea sau anularea deciziei de respingere a cererii de azil va putea fi atacată la Curtea de Apel, iar hotărârea Curții de Apel nu va putea fi supusă niciunei căi de atac, fiind irevocabilă. De menționat că vor fi modificate doar termenele care vizează cererile de azil examinate de Inspectoratul General pentru Migrație în procedură rapidă.

Proiectul de lege va fi propus spre examinare în a doua lectură în plenul Parlamentului.

Amintim că, luni, Comisia securitate națională, apărare și ordine publică și Comisia juridică, numiri și imunități au organizat audieri cu instituțiile statului, după ce, la data de 10 iulie, o persoană a fost asasinată în timp ce se afla la terasa unui local din sectorul Râșcani al capitalei. Ulterior, s-a stabilit că este vorba despre un cetățean turc, anunțat în căutare internațională de autoritățile din Marea Britanie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#azil #cetateni straini #modificari #Republica Moldova

Consumul excesiv de sare rămâne o problemă majoră pentru sănătatea publică din Republica Moldova. Un adult consumă în medie 10,8 grame de sare pe zi – de peste două ori mai mult decât limita recomandată de Organizația Mondială a Sănătății. În perioada 11–17 mai este marcată Săptămâna de conștientizare a consumului de sare, cu scopul de a informa populația despre riscurile asociate acestui obicei alimentar și de a încuraja alegeri echilibrate, transmite IPN.

„Organizația Mondială a Sănătății recomandă un consum zilnic de cel mult 5 grame de sare pe zi, echivalentul unei lingurițe. Totuși, studiile arată că oamenii depășesc adesea această cantitate, fără să conștientizeze, deoarece sarea se regăsește nu doar în solnița de pe masă, ci și în multe produse procesate, precum pâinea, cașcavalul, mezelurile sau sosurile. De exemplu, în Moldova, peste jumătate din cantitatea zilnică de sare e asimilată prin pâinea consumată.”

Potrivit Ministerului Sănătății, reducerea treptată a sării în alimentație ar putea preveni un număr semnificativ de boli cronice, inclusiv hipertensiunea arterială, bolile cardiovasculare, accidentele vasculare cerebrale și bolile renale. Organizația Mondială a Sănătății estimează că, la nivel global, 2,5 milioane de decese ar putea fi prevenite anual dacă populația ar consuma mai puțin de 5 grame de sare pe zi.

În Moldova, consumul de sare este mai ridicat printre bărbați și în rândul locuitorii din mediul rural. Studiul național privind consumul alimentar de sare, realizat în 2016, a stat la baza mai multor campanii de informare publică. Rezultatele au arătat că reducerea aportului de sodiu este una dintre cele mai eficiente intervenții pentru prevenirea bolilor netransmisibile și reducerea mortalității premature.

„În această săptămână, autoritățile de sănătate publică reamintesc câteva măsuri simple, dar eficiente: evitarea produselor ultraprocesate, alegerea condimentelor naturale în locul sării, studierea etichetelor alimentare și reducerea treptată a sarii adăugate în mâncăruri. De asemenea, este încurajată utilizarea sării iodate, esențială pentru prevenirea anumitor deficiențe nutriționale”.

Autoritățile subliniază că scopul acestei campanii nu constă în interzicerea totală a sării, ci în promovarea unui consum responsabil, adaptat nevoilor reale ale organismului. Chiar și o scădere cu 15% a consumului de sare poate avea un impact major – scade tensiunea arterială și salvează milioane de vieți, mai ales în țările cu venituri mici și medii.

Reducerea consumului de sare nu presupune schimbări drastice, ci mai degrabă obiceiuri conștientizate în fiecare zi, pentru a contribui la prevenirea bolilor și la îmbunătățirea stării generale de sănătate.