Cetățeanul turc, omorât în sectorul Rîșcani al capitalei, nu a fost extrădat autorităților din Marea Britanie, deoarece a depus o cerere de azil în Republica Moldova, a declarat Vadim Vieru, juristul Asociației „Promo-LEX”. Cererea de azil a fost inițial refuzată printr-un act administrativ, dar acest refuz a fost contestat în instanță. Extrădarea nu a fost posibilă atâta timp cât nu exista o soluție definitivă asupra acestui act administrativ emis de Biroul Migrație și Azil, a mai explicat el în cadrul emisiunii „Zi de zi” de la Radio Moldova. Despre asta s-a mai scris în spațiul public, dar totuși care a fost problema la mijloc?
„Acest act administrativ se contestează în procedura contenciosului administrativ în instanța de judecată. Atât timp cât nu a existat o soluție pe acest act administrativ emis de Biroul Migrație și Azil în care a fost refuzat, nu a putut fi extrădat. Și asta este privirea legislației”, a afirmat juristul.
Autoritățile din Republica Moldova examinează cererile de azil cu întârziere din cauza volumului de muncă al instanțelor de judecată, amânărilor solicitate de participanții la proces și absenței judecătorilor, explică Vadim Vieru.
„Este o chestiune de nivelul de încărcare a instanțelor de judecată în general. Instanțele, inclusiv de contencios administrativ, sunt destul de încărcate cu dosare. Prin urmare aceste categorii de cauze se examinează într-un regim ordinar că și alte cauze, deci ele nu se examinează prioritar. Și poate de asta durează destul de mult timp până se emite o soluție finală pe caz, mai ales că aici poate să intervină și alți factori: amânarea din partea unui participant la proces sau a ședinței în cauză, sau din cauza lipsei judecătorului”, a spus Vadim Vieru.
Practica internațională privind procedura de azil este similară în toate statele, însă problema în cazul omorului din sectorul Rîșcani constă în adaptarea acesteia la condițiile locale și în modul de prioritizare și examinare a cererilor de azil de către instanțele naționale, a declarat juristul „Promo-LEX”.
„Cred că aici nu este problemă de practică internațională, ci adaptarea situației la noi conform acestei practici internaționale. Este modul în care aceste cauze sunt prioritizate prin instanța de judecată și sunt examinate prin instanța de judecată. Spuneam că aceste cauze ce țin de azil, potrivit legislației nu sunt cauze care ar trebui să aibă abordare prioritară. Deci este un mod administrativ și așa se prevede”, a conchis el.
Procedura de solicitare a azilului în Republica Moldova
Conform legislației privind azilul în Republica Moldova, orice cetățean străin sau apatrid aflat pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv la frontiera de stat, poate depune o cerere de azil. Această cerere trebuie examinată într-un termen de până la șase luni de către autorități, a precizat șefa Serviciului relații cu publicul al Inspectoratului General pentru Migrație, Aliona Cozonac.
„Termenul de examinare a unei cereri de azil este de până la șase luni. Dacă o decizie nu poate fi luată în termenul stabilit din motive independente de către autoritatea competentă pentru străini, acest termen poate fi prelungit câte o lună, dar nu va depăși termenul de trei luni. În total, termenul de examinare a unei cereri de azil în procedură administrativă nu poate depăși nouă luni”, a spus Cozonac.
Pe teritoriul Republicii Moldova străinii pot solicita patru forme de protecție: statutul de refugiat, protecție umanitară, protecție temporară și azilul politic. Pentru fiecare dintre acestea sunt stabilite criterii clare de eligibilitate.
