Google a acceptat să șteargă miliarde de înregistrări și să se supună unor restricții cu privire la capacitatea sa de a urmări utilizatorii, conform condițiilor unui acord juridic propus, relatează BBC. Acest lucru se întâmplă după ce gigantul tehnologic a fost acuzat că a încălcat intimitatea utilizatorilor prin colectarea datelor chiar și atunci când aceștia navigau în modul privat sau „Incognito”. Un proces colectiv a fost intentat în SUA, în 2020, în acest sens, iar acordul juridic are ca scop soluționarea acestuia. Erau cerute daune de 5 miliarde de dolari, în cadrul procesului.

Practic, Google a fost acuzată că a monitorizat activitatea utilizatorilor chiar și atunci când aceștia au setat browserul Google Chrome în modul „Incognito” și alte browsere în „modul privat”.

Chiar dacă contestă acuzațiile, Google susține acordul și menționează că a efectuat deja modificări ca răspuns la proces. Mai mult decât atât, ștergerea datelor va fi aplicată și în afara Statelor Unite.

Cât de privat era modul „Incognito”

Planurile de soluționare ale cazului au fost comunicate la începutul anului, iar la scurt timp, compania a actualizat informațiile pentru a clarifica faptul că încă urmărește datele utilizatorilor chiar și atunci când aceștia optează pentru căutări în mod privat sau utilizează setarea „Incognito”.

Teoretic, navigarea în modul privat sau „Incognito” oferă un nivel sporit de confidențialitate, pentru că nu stochează activitatea de navigare pe computerul utilizatorului.

Tot la începutul anului, gigantul tehnologic a transmis că testează o funcție care ar bloca automat cookie-urile terților, care ajută la urmărirea activității utilizatorilor, pentru toți utilizatorii Google Chrome.

Încă din 2020, Google bloca automat cookie-urile terților pentru utilizatorii Incognito, după ce a fost intentat procesul. Compania a acceptat ca această limită să fie în vigoare timp de cinci ani, potrivit termenilor acordului de soluționare, depus luni la tribunalul federal din San Francisco.

Miliarde de date vor fi șterse

Potrivit documentelor din instanță, Google a acceptat să șteargă „sute de miliarde” de înregistrări de date colectate din navigarea privată.

„Suntem încântați să soluționăm acest proces, despre care am crezut întotdeauna că este lipsit de temei. Suntem bucuroși să ștergem datele tehnice vechi care nu au fost niciodată asociate cu o persoană și care nu au fost folosite pentru nicio formă de personalizare „, a declarat purtătorul de cuvânt al Google, Jorge Castaneda, într-o declarație, precizând că firma nu va plăti daune, potrivit jurnaliștilor britanici.

Cu toate acestea, compania continuă să fie implicată în procese intentate de persoane fizice pentru încălcarea confidențialității, ceea ce ar putea conduce la sancțiuni financiare.

Acordul a fost descris drept „un pas istoric în a cere onestitate și responsabilitate din partea companiilor tehnologice dominante” de către avocatul David Boies de la Boies Schiller Flexner LLP, care a reprezentat utilizatorii în această luptă.

Modul Incognito – o minciună

În cursul bătăliei legale, au fost aduse în discuție documente în care angajații Google au caracterizat modul Incognito drept „efectiv o minciună” și „o încurcătură confuză”, conform documentelor prezentate luni în instanță.

Anul trecut, o judecătoare a refuzat cererea companiei de respingere a cazului, motivând că nu este de acord cu ideea că utilizatorii au consimțit să permită Google să colecteze informații despre activitatea lor de navigare.

Acordul actual va fi supus aprobării instanței. Aceasta vine în momentul în care marile firme de tehnologie se confruntă cu o supraveghere sporită a practicilor lor în SUA și în afara acesteia.

Totdată, în SUA, Google și compania-mamă Alphabet sunt implicate în două procese separate privind monopolul, inițiate de guvernul federal.

Recent, au fost soluționate și alte procese. Acum doi ani, Google a plătit circa 400 de milioane de dolari pentru a rezolva plângerile depuse de statele americane cu privire la urmărirea locației utilizatorilor care aveau opțiunea de a nu folosi serviciile de localizare pe dispozitivele lor. Iar la sfârșitul anului trecut, compania a acceptat o înțelegere de 700 de milioane de dolari pentru a soluționa o acțiune legală intentată de un grup de state americane care o acuzau că a anihilat concurența la magazinul său Play de pe dispozitivele Android.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Google #incognito

Armata germană a catalogat pentru prima dată amenințarea de sabotaj din partea Rusiei împotriva propriilor trupe și facilități drept „semnificativă”, al doilea nivel, din 4, ca gravitate pe scara internă a amenințărilor, arată o evaluare a Bundeswehr-ului despre care au relatat miercuri postul de televiziune german WDR și ziarul Süddeutsche Zeitung, scrie hotnews.ro.

Un purtător de cuvânt al Ministerului german al Apărării a confirmat această evaluare, declarând reporterilor: „Constatăm că ne confruntăm cu o amenințare semnificativă de sabotaj la nivel general pentru Bundeswehr.”

Ridicarea nivelului a fost declanșată de descoperirea, la jumătatea lunii septembrie, a unei drone prăbușite care transporta o cutie cu explozibili puternici în apropierea bazei aeriene Wunstorf din Saxonia Inferioară, au relatat cele două instituții de presă, potrivit Reuters.

Pe scara internă a amenințărilor din armata germană (Bundeswehr), utilizată pentru evaluarea riscurilor de terorism sau sabotaj și pentru protecția bazelor militare, există 4 niveluri de gravitate.

Acest al doilea nivel ca gravitate, denumit Charlie, se instituie în momentul în care există informații sigure și clare despre un atac terorist sau un act de sabotaj iminent.

„Linia roșie” depășită

Documentul intern al armatei germane, consultat de WDR și de Sueddeutsche Zeitung, precizează că Rusia a depășit „o linie roșie anticipată anterior, caracterizată de intenții dăunătoare cu efecte cinetice și/sau letale” împotriva Germaniei și a Bundeswehr-ului, prin utilizarea dronelor transformate în arme.

Drona de la Wunstorf seamănă cu una încărcată cu explozibili care a fost folosită în atacul eșuat de pe aeroportul Leipzig/Halle, din luna august. Însă, spre deosebire de incidentul de la Leipzig, despre care autoritățile au afirmat că viza un avion civil de marfă, anchetatorii consideră că drona de la Wunstorf viza aeronavele Bundeswehr, conform documentului.

Autoritățile germane au învinovățit în mod direct Rusia pentru atacul de la Leipzig.

Moscova a negat orice implicare și a respins în mod constant acuzațiile privind desfășurarea de acțiuni de sabotaj sau atacuri hibride în Europa.

Documentul menționează, de asemenea, o serie de acțiuni de recunoaștere suspectate a fi de origine rusă pe teritoriul Germaniei, inclusiv survolarea cu drone a bazei de apărare antirachetă Arrow 3 din Saxonia-Anhalt și descoperirea unei camere camuflate care filma o gară de importanță strategică din Minden, Westfalia.

„Războiul din umbră”

Serviciile de informații se așteaptă ca situația să se agraveze pe termen scurt, fiind probabile noi acțiuni în viitorul apropiat, mai arată documentul, potrivit WDR și Sueddeutsche Zeitung.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării a precizat că măsurile preventive sunt adaptate fiecărei baze în parte și pot varia de la intensificarea patrulelor de pază până la măsuri tehnice suplimentare de securitate, precum camere cu infraroșu și sisteme de supraveghere a gardurilor.

Această evaluare vine la puțin peste o săptămână după ce ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a afirmat că Germania se confruntă cu un „război din umbră” și a solicitat extinderea competențelor serviciilor de informații.

„Războiul din umbră la care asistăm astăzi are un obiectiv care depășește cu mult tot ce s-a văzut în timpul Războiului Rece”, a declarat Dobrindt, în cadrul unei conferințe a BfV la Berlin.

„Scopul său clar este să ne destabilizeze – să ne destabilizeze în mod fundamental”, a adăugat Dobrindt.

Ministrul german al Afacerilor Interne nu a numit Rusia, dar declarațiile lui au venit pe fondul avertismentelor lansate în octombrie de șeful serviciului german de informații externe, BND, care vorbise, la rândul său, despre un „război din umbră” și avertizase că Germania riscă să intre într-un conflict violent cu Rusia.

Cancelarul Friedrich Merz a declarat miercuri că dezinformarea rusă și atacurile hibride reprezintă cea mai mare amenințare pentru Germania.

„Părerea mea este că poporul nostru încă subestimează această mare amenințare la adresa societății noastre… Acesta este un atac fundamental împotriva întregii ordini politice pe care am realizat-o după 1990”, a spus Merz.