Moldindconbank și-a consolidat poziția în sistemul bancar, pe parcursul anului 2024, cu o cotă de piață ce a depășit 21%. Rezultatele pentru anul trecut demonstrează că banca este cea mai eficientă instituție financiară din țară, conform indicatorilor de rentabilitate, lider pe segmentul carduri bancare și a extins notabil portofoliile de credite și depozite.

La data de 31 decembrie 2024, activele totale ale Moldindconbank au atins valoarea de 36,2 miliarde lei, majorându-se cu 16,5% sau cu 5,1 miliarde lei de la începutul anului 2024. Capitalul Băncii a constituit 6,0 miliarde lei, în creştere cu 6,6% sau cu 371 milioane lei.

Portofoliul de credite brut (suma de bază) a atins suma de 19,1 miliarde lei, înregistrând o creștere remarcabilă de la începutul anului 2024 de 36,7% sau cu 5,1 miliarde lei.

Depozitele (suma de bază) au înregistrat valoarea de 28,6 miliarde lei, cu o creștere semnificativă de 19,8% sau cu 4,7 miliarde lei de la începutul anului 2024.

Un segment bancar în care Moldindconbank se poziționează ca lider incontestabil este piața cardurilor bancare și a remiterilor de bani. Cu o cotă de piață de 40,3% din totalul cardurilor active emise și 33,6% din serviciile de remitere de bani, Moldindconbank demonstrează o puternică prezență în sectorul care joacă un rol crucial în procesele economice ale țării. Banca a emis 1,48 milioane de carduri, iar numărul cardurilor sociale a crescut cu 15% în 2024, consolidând astfel poziția sa de lider pe piață.

Practic fiecare al treilea moldovean care anul trecut a contractat credite ipotecare, a optat pentru oferta de la Moldindconbank. Pe parcursul anului 2024, au fost accesate 2623 împrumuturi de acest tip, soldul creditelor ipotecare la finele anului fiind de 5,9 miliarde lei, cu o cotă de piaţă de 31,8%, în creştere cu +1,1 puncte procentuale pe parcursul anului.

Și aplicaţia mobilă a Băncii este preferată de cei mai mulţi utilizatori a căror număr a depăşit 799 mii.

„Această expansiune subliniază angajamentul băncii de a oferi servicii financiare de calitate și de a sprijini dezvoltarea economică a țării. Este un rezultat care confirmă că Moldindconbank este axată pe necesitățile clienților și le oferă produsele care să contribuie la creșterea confortului, bunăstării și eficienței gestionării banilor. Le mulțumim clienților și partenerilor băncii pentru încrederea acordată”, a declarat Alexander Picker, președintele Comitetului de Conducere al Moldindconbank.

Alexander Picker a evidențiat și faptul că Moldindconbank este cea mai eficientă Bancă din Moldova, cu indicatori de rentabilitate ROA (rentabilitatea activelor) de 3,2%, ROE (rentabilitatea capitalului) – 20%, CIR (raportul costuri/venituri) – 47,3%.

Profitul net al Băncii a însumat 1,113 miliarde de lei la finele anului, fiind al doilea rezultat pe sistem. Pe parcursul anului trecut au fost achitate dividende acţionarilor Băncii în sumă de 741,8 milioane lei.

Moldindconbank este parte a Doverie United Holding din Bulgaria. Cota investitorului european în capitalul social al băncii este de 78,21%.

Moldindconbank – mereu alături!

#Alexander Picker #Moldindconbank #Moldova #piață #pozitii

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.