Republica Moldova a depășit pragul de 300 de mii de turiști străini, cel mai mare număr înregistrat de la independență până în prezent. Datele arată o creștere constantă a interesului pentru țara noastră, de la 286,2 mii de turiști în anul 2025 la 300,3 mii doar în primul trimestru al anului 2026.

Comparativ cu anul 2019, ultimul an înainte de pandemia de COVID-19, numărul vizitatorilor străini a crescut cu 62%. Autoritățile susțin că această evoluție plasează Republica Moldova printre primele trei destinații europene la capitolul creștere a sosirilor turistice internaționale, anunță Guvernul.

De asemenea, expertul economic Veaceslav Ioniță explică faptul că modul în care turiștii străini ajung în Republica Moldova s-a schimbat semnificativ în ultimii ani. Dacă în 2005 cei mai mulți turiști veneau prin intermediul agențiilor de turism, în prezent situația este inversă.

În primul trimestru al anului 2026, din cei 300,3 mii de turiști străini, aproximativ 90,3 mii au venit prin agenții de turism, iar 210 mii au ales să călătorească pe cont propriu. Astfel, aproape 70% dintre vizitatorii străini ajung în Republica Moldova fără ajutorul agențiilor specializate.

Totodată, expertul a remarcat creșterea activității agențiilor de turism din țară, în special datorită cererii venite din partea cetățenilor moldoveni. Dacă în anul 2000 acestea au deservit aproximativ 78,2 mii de persoane, în 2025 numărul clienților a depășit 604 mii.

Dintre aceștia, 90,5 mii au fost turiști străini veniți în Republica Moldova. Alți 401,8 mii de cetățeni moldoveni au apelat la agenții pentru vacanțe peste hotare, iar 111,8 mii au ales destinații turistice din interiorul țării.

Veaceslav Ioniță susține că diferența dintre numărul turiștilor străini care vizitează Republica Moldova și numărul moldovenilor care pleacă peste hotare pentru odihnă s-a redus considerabil.

Dacă în 2019, pentru fiecare turist străin care venea în Republica Moldova existau aproximativ 16 moldoveni plecați în vacanță peste hotare, în 2025 raportul a ajuns la aproximativ 1 la 4.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#creștere #Republica Moldova #turisti #vizitatori

Economia mondială a rezistat mai bine decât se estima în fața șocului energetic provocat de războiul din Iran și blocarea Strâmtorii Ormuz, însă pericolul nu a trecut. Șefa Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, avertizează că o nouă creștere a prețului petrolului ar putea alimenta din nou inflația și ar obliga băncile centrale să mențină dobânzi ridicate.

Declarația a fost făcută înaintea reuniunii responsabililor financiari din G20, care va avea loc săptămâna viitoare la Asheville, în Carolina de Nord. Potrivit Kristalinei Georgieva, economia mondială este prinsă între efectele negative ale reducerii livrărilor de energie din regiunea Golfului și factorii care susțin creșterea, în special investițiile masive în inteligența artificială.

Șefa FMI spune că economia globală a reușit până acum să absoarbă șocul energetic mai bine decât se anticipa. Printre factorii care au contribuit se numără utilizarea rezervelor de petrol și gaze, creșterea aprovizionării din afara regiunii Golfului, reducerea cererii de energie, dezvoltarea surselor regenerabile și revenirea la producția de energie pe bază de cărbune în unele țări.

În același timp, investițiile în inteligența artificială din Statele Unite susțin profiturile companiilor și consumul, în timp ce alte state își extind infrastructura pentru centre de date și achizițiile de echipamente necesare tehnologiilor AI.

FMI și-a redus în iulie prognoza privind creșterea economiei mondiale în 2026, până la 3%. Instituția a avertizat atunci că războiul din Orientul Mijlociu, fragmentarea comerțului și incertitudinile legate de dezvoltarea inteligenței artificiale reprezintă riscuri suplimentare pentru economie.

Georgieva le cere însă decidenților să nu considere că pericolul a trecut. Prețul petrolului Brent se menține în prezent între 80 și 90 de dolari pe baril, după ce în primăvară depășise 118 dolari.

„Șocul energetic nu s-a terminat. O nouă creștere a prețurilor petrolului ar putea alimenta inflația, forțând băncile centrale să mențină o poziție politică restrictivă, cu implicații de domino asupra costurilor serviciului datoriei și asupra activității economice”, a avertizat șefa FMI.

Ea a subliniat că statele trebuie să-și rezolve problemele fiscale și să prezinte planuri credibile pentru reducerea datoriilor și menținerea deficitelor pe o traiectorie sustenabilă. Totodată, Georgieva a insistat că băncile centrale trebuie să rămână concentrate pe menținerea stabilității prețurilor, chiar dacă dobânzile ridicate pot încetini economia.

FMI urmează să-și actualizeze prognozele economice la mijlocul lunii octombrie, în cadrul reuniunilor anuale ale Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale, care vor avea loc la Bangkok.