Autoritățile din Gibraltar elimină, de miercuri, 15 iulie, controalele la granița cu Spania, în baza unui acord negociat între UE și Marea Britanie după Brexit.

În fiecare dimineață, aproximativ 15.000 de spanioli care lucrează în Gibraltar traversează frontiera, iar la orele de vârf se formează cozi lungi. Teritoriul britanic, cu circa 40.000 de locuitori, are în prezent controale stricte la intrarea și ieșirea din zonă.

Șeful guvernului din Gibraltar, Fabian Picardo, numește acordul „o schimbare uriașă”, care va aduce circulație complet liberă a persoanelor și mărfurilor. Ministrul spaniol de Externe, José Manuel Albares, vorbește despre „o nouă eră” pentru Gibraltar.

Măsura va fi aplicată provizoriu, în așteptarea aprobării parlamentelor britanic și european. Totodată, produsele vândute în Gibraltar vor trebui să respecte normele UE, iar lipsa TVA-ului va fi compensată printr-o nouă taxă pe tranzacții, de 15%, cu creștere ulterioară la 17%.

Locuitorii din La Línea de la Concepción, orașul spaniol vecin, susțin schimbarea. Zona are un șomaj de aproape 30%, iar o treime din veniturile companiilor locale provin din clienți din Gibraltar.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Disputa privind suveranitatea Gibraltarului rămâne un subiect sensibil pentru Spania, cel mai cunoscut episod fiind blocada impusă de Franco în 1969, ridicată abia în 1982.

#Gibraltar #granita #Spania

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.