O echipă de pompieri din Republica Moldova va pleca marți, 14 iulie, în Grecia pentru a sprijini autoritățile elene în lupta cu incendiile forestiere.

Primul contingent al echipei specializate în combaterea terestră a incendiilor forestiere din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență al MAI este format din 24 de pompieri și șapte unități de tehnică specializată. Echipa va ajunge pe cale terestră în regiunea Salonic, unde va fi dislocată pentru misiunea de pre-poziționare.

Intervenția pompierilor moldoveni are loc într-o perioadă dificilă pentru Grecia, care se confruntă cu un nou sezon de incendii de vegetație. Temperaturile ridicate și vânturile puternice au crescut riscul de propagare rapidă a focarelor în mai multe regiuni.

Printre zonele cu risc sporit se numără regiunea Salonic, unde incendii puternice au afectat localități din apropiere și au dus la evacuări din cauza fumului. Și mai multe insule turistice, precum Creta, Chios, Samos și Ikaria, se află sub niveluri ridicate de alertă.

De asemenea, regiunea Attica, inclusiv zona Atenei, este monitorizată permanent din cauza pericolului de extindere rapidă a incendiilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Grecia #incendii #interventii #pompieri moldoveni

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.