Fumatul este una dintre cele mai arzătoare probleme cu care se confruntă guvernele din lume. În timp ce, în unele state, autoritățile încearcă să studieze noi abordări pentru a înțelege nevoile fumătorilor și metodele de renunțare, alte țări se concentrează doar pe prohibiții dure și politici restrictive. În cadrul Summitului din Grecia pentru reducerea riscurilor fumatului, experții internaționali au abordat politicile în sănătate publică din Moldova, țară care se confruntă cu creșterea continuă a numărului de fumători și care, în același timp, are cea mai dură lege anti-fumat, scrie newtv.md.

Republica Moldova este singura țară din regiunea europeană care are o tendință de creștere a consumului de tutun. Experții consideră că, deseori, autoritățile eșuează în combaterea problemei din motiv că nu se concentrează pe nevoile consumatorilor.

„Este adevărat că reglementarea și elaborarea politicilor sunt sarcini dificile și necesită cadru normativ științific și capacități de aplicare, care de multe ori lipsesc în majoritatea țărilor. Acest lucru înseamnă că factorii de decizie și autoritățile de reglementare din aceste țări sunt foarte vulnerabili la influențele venite din partea unor țări sau persoane motivate ideologic, fără evaluări sau supraveghere”, a declarat directorul Centrului de Cercetare în sănătate și educație din Marea Britanie, Sudhanshu Patwardha.

Specialistul a afirmat că, într-un astfel de context, prohibiția este văzută ca o soluție simplă din cauza lipsei de expertiză locală. Acesta a adăugat că dezinformarea influențează foarte mult asupra elaborării politicilor și deciziilor privind controlul tutunului. Aproape 80% dintre profesioniștii din domeniul sănătății la nivel global cred, în mod eronat, că nicotina provoacă cancer.

Profesorul David Sweanor, avocat și președinte al Consiliului consultativ al Centrului pentru Drept, Politică și Etică din cadrul Universității din Ottawa, a declarat că oamenii pot lua decizii doar în măsura în care informațiile disponibile le permit.

„Este pur și simplu nedrept să nu oferim oamenilor informațiile adecvate pentru a lua o decizie informată, iar apoi să îi facem responsabili pentru daunele cauzate de deciziile greșite pe care le-au luat. Este clar că trebuie să le oferim oamenilor posibilitatea de a lua decizii informate despre sănătatea lor. Mai avem un drum lung de parcurs. Este șocant că atât de mulți oameni lucrează împotriva informării corecte a consumatorilor și, prin urmare, avem peste 8 milioane de decese globale pe an din cauza fumatului”, a adăugat Sweanor.

În contextul accesului la informație, experții au abordat exemplul Republicii Moldova, unde Ministerul Sănătății a înaintat un proiect de lege prin care vrea să restricționeze libertatea de exprimare a medicilor, prin urmare limitând accesul pacienților la date complexe și veridice.

Doctorul Eugen Cotelea a vorbit despre situația paradoxală din Republica Moldova, unde este acceptată strategia de reducere a riscurilor în cazul persoanelor dependente de droguri, cărora li se prescrie tratament de substituție cu opiacee – o alternativă a drogurilor puternice. În cazul fumatului, însă, se propune de a interzice medicilor să ofere pacienților informație despre metodele de a reduce riscurile asociate fumatului.

„Este nevoie de a oferi informații relevante persoanelor care caută produse din tutun mai puțin nocive. Autoritățile moldovenești, în loc să promoveze un stil de viață sănătos prin reducerea riscurilor, acceptă reducerea riscurilor doar în cazul drogurilor ilegale. Autoritățile au o abordare complet diferită pentru alcool și tutun, care nu sunt ilegale. În acest caz, nu interzic produsele și nici nu interzic fumatul sau utilizarea lor, ci interzic libertatea de exprimare a medicilor. Ministerul Sănătății din Moldova vrea să fie cel mai bun în ceea ce privește recomandările OMS, așa că a decis să oprească libertatea de exprimare a medicilor. În opinia mea, dacă un pacient întreabă și dorește să fie informat, ar trebui să îi oferi informații realiste despre toate produsele care pot avea un impact mai puțin nociv pentru sănătatea lui”, a adăugat Cotelea.

Poziția Agenției Naționale pentru Sănătate Publică:

„Considerăm că implicarea medicilor în promovarea fumatului este incompatibilă cu exercitarea profesiunii de medic care conform atribuțiilor profesionale trebuie să contribuie la educarea și informarea populației cu privire la riscurile consumului de tutun asupra sănătății și să ofere sfaturi de renunțare la acest viciu, promovarea sănătății ar trebui să fie o prioritate pentru medici. Medicii sunt chemați să respecte principiul de bază al medicinii – „Nu dăuna!”, iar utilizarea oricărui tip de produse din tutun și a celor care conțin nicotină în orice formă dăunează grav sănătății”.

Ultimul raport al Organizației Mondiale a Sănătății relevă că Republica Moldova este unicul stat din regiunea europeană în care consumul de tutun va crește în continuare. Estimările arată că, în 2020, prevalența fumatului constituia 25,8%, iar în următorii zece ani se prognozează o creștere de peste 2%.

#Moldova #politici în sănătate #summit internațional

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.