Companii din Republica Moldova se aliniază deja standardelor europene, chiar dacă țara nu este încă membră a Uniunii Europene. Un exemplu este BPM, singurul producător din Moldova de cabluri de oțel pentru beton precomprimat, care susține că noile reguli comerciale ale Bruxelles-ului îi complică însă accesul pe piața europeană, potrivit euractiv.com.

Cu sediul în Chișinău, compania și-a început activitatea în 2023, în urma unei investiții de 9 milioane de euro și cu sprijin financiar din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Fabrica, amplasată într-o zonă economică liberă, a fost proiectată de la început pentru a respecta cerințele europene, inclusiv standardul EN 10138-3, certificarea ISO 9001 și standardele nord-americane ASTM A416.

Produsele BPM sunt deja certificate în nouă state membre ale UE, iar compania lucrează la obținerea certificărilor și pentru alte piețe europene. În doi ani de activitate, producătorul a livrat peste 22.000 de tone de produse către 15 piețe internaționale, inclusiv Bulgaria, Polonia, Ucraina și Statele Unite.

În același timp, compania se confruntă cu noi bariere comerciale. De la 1 iulie 2026, UE a înlocuit vechiul regim de măsuri de salvgardare pentru oțel cu Regulamentul (UE) 2026/1384. Potrivit materialului publicat de Euractiv, noile reguli reduc cu aproximativ 47% cotele de import scutite de taxe vamale și majorează la 50% tariful aplicabil importurilor care depășesc cota.

Republica Moldova nu beneficiază de o excepție similară celei aplicate statelor membre ale Spațiului Economic European, deși are cu UE un Acord de liber schimb aprofundat și cuprinzător (DCFTA). Astfel, produsele din oțel moldovenesc sunt supuse unui regim comercial mai strict, în pofida procesului de apropiere economică și legislativă de Uniunea Europeană.

O altă provocare este reprezentată de Mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de carbon (CBAM). Comisia Europeană a propus extinderea mecanismului, până în 2028, asupra a aproximativ 180 de coduri de produse din aval, cu utilizare intensivă de oțel și aluminiu. În funcție de rezultatul procesului legislativ, și produsele BPM ar putea ajunge în sfera acestor reguli.

Compania spune că încearcă să răspundă acestor cerințe prin investiții. BPM are o instalație solară de 600 kW pe acoperiș, care asigură până la 20% din necesarul de energie electrică. De asemenea, compania are un acord de achiziție a energiei electrice de la unul dintre cele mai mari parcuri solare din Moldova și investește 1,7 milioane de euro într-un sistem de stocare cu baterii, cu o capacitate de 12,6 MWh, care urmează să fie pus în funcțiune în următoarele șase luni.

Fondatorul BPM, Oleg Babii, afirmă că investițiile au fost făcute în ideea că respectarea standardelor europene va facilita accesul pe piața UE. „Ni s-a cerut să ne conformăm standardelor europene cu ani înainte de a ni se permite să concurăm în condiții de egalitate pe piața europeană”, afirmă Babii. Potrivit lui, compania a investit în alinierea la normele europene, însă între timp „cotele au fost reduse, tarifele au crescut”, iar obligațiile privind emisiile de carbon sunt în extindere.

„Dacă Bruxelles dorește ca întreprinderi precum a noastră să continue să investească înaintea reglementării, trebuie să demonstreze că acest dezechilibru este temporar — nu permanent”, a mai declarat fondatorul BPM.

Compania consideră că o soluție ar putea fi o alocare treptată a cotelor pentru producătorii din țările candidate la aderare care îndeplinesc verificabil standardele tehnice și de mediu ale UE.

BPM susține că activitatea sa reprezintă un exemplu de integrare economică înainte de aderarea oficială. Compania are în prezent 12 certificări active pentru produsele sale în nouă state membre ale UE și urmărește certificarea pentru Germania, Austria, Elveția, Țările de Jos și mai multe piețe nordice.

Inginerul-șef al BPM, Boris Shaitan, spune că fabrica a fost construită cu perspectiva integrării pe termen lung pe piețele europene.

„Ceea ce construim nu este doar o fabrică — este o capacitate industrială care permite Moldovei să participe direct la proiecte de infrastructură europene”, afirmă acesta.

Compania are deja legături comerciale cu Ucraina, unde cumpărătorii au reprezentat anul trecut 6% din vânzările BPM. Producătorul susține că este pregătit să contribuie la reconstrucția Ucrainei cu produse certificate și conforme standardelor europene.

Marin Ciobanu, administratorul șef al Zonei Economice Libere din Chișinău, unde activează BPM, spune că produsele companiei pot avea un rol în proiectele de reconstrucție: „Este vorba de produse cu valoare adăugată utilizate în construcții, realizate cu tehnologii extrem de avansate”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Discuțiile despre politica comercială au loc în paralel cu avansarea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la UE. Moldova și-a propus încheierea procesului de aderare până în 2028.

#integrare #UE

Aproximativ 70 de nave așteaptă în apropierea Canalului Sulina de pe Dunăre pentru a avea acces la porturile ucrainene în vederea încărcării cerealelor destinate exportului, au declarat miercuri, 26 august, comercianți și analiști, în contextul în care lipsa piloților și prioritatea acordată altor încărcături generează întârzieri semnificative, scrie hotnews.ro.

După ce atacurile rusești au blocat efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau 90% din exporturile de cereale ale țării, unele transporturi au fost redirecționate către porturile fluviale de pe Dunăre, care au o capacitate mult mai redusă.

Transporturile de cereale concurează pentru acces pe canalul Sulina cu transporturi care au prioritate mai mare, precum combustibilul, ceea ce încetinește exporturile. Alertele frecvente de raid aerian, care forțează suspendarea tuturor operațiunilor portuare, au agravat perturbările.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar perturbarea transporturilor sale pot determina creșterea prețurilor la nivel global.

„Situația s-ar putea înrăutăți”

„La data de 25 august, peste 50 de nave așteptau să treacă prin Canalul Sulina, în timp ce doar cinci până la șapte nave pe zi se îndreptau spre porturile ucrainene de pe Dunăre”, a transmis firma de consultanță ASAP Agri.

Compania de consultanță a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că fiecare zi de întârziere poate costa până la 8.000 de dolari, ceea ce se adaugă la tarifele de transport deja ridicate.

„Situația s-ar putea agrava în cazul în care condițiile meteorologice se vor deteriora în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

Katerina Kononenko, director de operațiuni la compania de transport maritim Avalon, a declarat că se preconizează ca, din cauza vremii nefavorabile, Canalul Sulina să fie închis timp de aproximativ două zile.

„În contextul actual, aceasta reprezintă cu adevărat un obstacol serios. Astăzi, aproximativ 70 de nave așteaptă la intrarea în Sulina. În acest moment, capacitatea reală de trafic a Canalului Sulina pentru navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene este de doar două-trei nave pe zi. Este un nivel foarte scăzut”, a adăugat ea.

Ucraina s-a bazat în mare măsură pe porturile de pe Dunăre și la începutul războiului, când Rusia a blocat porturile din regiunea Odesa. Capacitatea de export a cerealelor pe Dunăre a atins un nivel maxim de 2,5 milioane de tone metrice pe lună în perioada 2022-2023.

În prezent, volumul exporturile de cereale pe Dunăre este cu mult sub nivelurile din 2022-2023, deși traderii își măresc treptat transporturile. Operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat recent că volumele de cereale transportate către porturile dunărene au fost de 11 ori mai mari în august decât în iulie.

Datele Ministerului Agriculturii din Ucraina arată că țara vecină a exportat 539.000 de tone de cereale în perioada 1-21 august, comparativ cu 1,73 milioane în aceeași perioadă a anului precedent.