În sezonul iulie 2024 – februarie 2025, exporturile de porumb din Republica Moldova au înregistrat o scădere drastică, atingând doar 74.014 tone, în scădere cu 79% față de sezonul trecut și cu 93% comparativ cu sezonul record 2021–2022. Totodată, valoarea exporturilor a scăzut la 315,8 milioane lei, de patru ori mai puțin decât în perioada similară a sezonului anterior, scrie agrobiznes.md.

Deși prețul mediu în acest sezon a crescut ușor la 4,27 lei/kg, el rămâne sub nivelurile înregistrate în sezoanele 2021–2023. Prețurile au fost marcate de fluctuații puternice, cu un vârf în decembrie 2024 (8,71 lei/kg), generat de cererea pentru porumb de însămânțare, urmat de corecții negative din cauza competitivității regionale.

Exporturile lunare au fost mult sub media anilor anteriori. În februarie 2025, considerată lună de vârf, s-au exportat doar 22.143 tone, față de peste 250.000 tone în februarie 2022.

Importurile de porumb au fost aproape eliminate, după introducerea licențierii obligatorii. Dacă în 2022, Moldova importa peste 73.000 tone, în 2024 volumul a scăzut la doar 159 tone. În primele luni din 2025, importurile au fost de 113 tone, provenind exclusiv din Turcia și Estonia. Practic, doar SRL „SADRO-URSU” mai activează pe segmentul importurilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Un aspect pozitiv este creșterea gradului de procesare. În sezonul curent, din cele circa 140 000 de tone exportate, aproape jumătate (65 600 tone) au fost livrate sub formă de etanol și DDGS, tendință care contribuie la valorificarea mai eficientă a producției interne.

La mijlocul lunii martie 2025, stocurile de porumb se ridicau la aproximativ 500 000 tone, suficiente pentru consumul intern și procesare, însă insuficiente pentru revenirea rapidă la volume mari de export.

#export #Moldova #porumb

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.