Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău a dispus expulzarea din Republica Moldova a trei diplomați ruși, după ce angajații misiunii diplomatice l-au ajutat pe deputatul Alexandr Nesterovschi, condamnat la 12 ani de închisoare, să fugă de justiție. Potrivit surselor Deschide.MD, este vorba despre doi consilieri și un atașat din cadrul ambasadei.

Unul dintre cei trei diplomați expulzați este copreședintele Comisiei Unificate de Control, Alexandr Andreev, fapt confirmat chiar de ambasadorul agreat al Rusiei, Oleg Ozerov.

Ozerov: Co-președintele CUC din partea Rusiei este unul dintre diplomații expulzați. Moscova promite răspuns

Andreev a fost acreditat în Republica Moldova pe 17 februarie 2022, cu doar o săptămână înainte ca Rusia să invadeze Ucraina. Potrivit Radio Europa Liberă, deși pe rețelele sociale acesta susține că este absolvent al Academiei Diplomatice a Ministerului de Externe de la Moscova, o fotografie publicată de mama sa îl arată purtând uniforma Forțelor de Comunicații subordonate Statului Major al Armatei Ruse.

În mai 2023, Andreev a intervenit public în favoarea unui comandant rus din Zona de Securitate, care fusese sancționat de Poliția R. Moldova pentru că purta panglica Sfântului Gheorghe, simbol interzis prin lege în statul nostru.

După ce Chișinăul a decis, în iulie 2023, reducerea personalului diplomatic rus, Andreev a avertizat că această măsură ar putea genera riscuri pentru menținerea păcii.

Cel de-al doilea diplomat expulzat este Andrei Voșcinchin, acreditat în noiembrie 2023. În prezent, acesta deține funcția de atașat în cadrul ambasadei. Înainte de a ajunge în R. Moldova, a activat ca atașat în cadrul Misiunii Permanente a Federației Ruse pe lângă Oficiul Națiunilor Unite de la Geneva.

Al treilea diplomat expulzat este Alexei Kurocikin, consilier al Ambasadei Federației Ruse. În august 2022, alături de mai mulți foști și actuali deputați ai PSRM, precum Adrian Lebedinschi, Vladimir Odnostalco și Oleg Cuciuc, Kurocikin a participat la o ceremonie de reînhumare a rămășițelor a 16 soldați sovietici, decedați în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Un an mai târziu, în mai 2023, Kurocikin a fost observat la o „seară cultural-educativă” organizată de Centrul Rus de Știință și Cultură în R. Moldova, dedicată împlinirii a 175 de ani de la nașterea pictorului rus Viktor Vasnețov. În cadrul evenimentului, Kurocikin a dat citire mesajului de salut din partea fostului ambasador al Rusiei la Chișinău, Oleg Vasnețov.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că trei diplomați sunt expulzați din Moldova după ce Alexandr Nesterovschi ar fi fugit în stânga Nistrului cu ajutorul reprezentanților ambasadei ruse. Politicianul condamnat ar fi ajuns în regiunea transnistreană cu microbuzul instituției, evitând verificările la punctele de control.

Nesterovschi a fost condamnat la 12 ani de pușcărie, pentru participare la finanțarea ilegală a partidelor controlate din umbră de Ilan Șor. Colega lui din Legislativ, Irina Lozovan, dispărută și ea, urmează să petreacă șase ani în pușcărie, iar unele voci susțin că și deputata s-ar afla în stânga Nistrului.

Confirmat de MAE! Chișinăul expulzează trei diplomați ruși după fuga lui Nesterovschi în stânga Nistrului

#diplomati rusi #expulzari #Moldova

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.