După procesarea a 99,86% din numărul total de procese verbale Partidul Acțiune și Solidaritate a obținut victorie în 26 de raioane, iar Blocul Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor în 8 raioane, regiunea transnistreană și UTA Găgăuzia.

Raioanele în care Blocul Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (BECS) au luat majoritatea voturilor:

Briceni – 50,7% (12 550 de voturi)

Ocnița – 59,5% (11 369 de voturi)

Edineț – 47,1% (12 965 de voturi)

Dondușeni – 50,7% (7 826 de voturi)

Rîșcani – 41,6% (9 950 de voturi)

Glodeni – 34,02% (6 650 de voturi)

Bălți – 40,1% (17 692 de voturi)

Taraclia – 58,05% (8 360 de voturi)

UTA Găgăuzia – 80,7% (38 451 de voturi)

Regiunea transnistreană – 62,2% (17 526 de voturi)

Raioanele în care Partidul Acțiune și Solidaritate a obținut cele mai multe voturi:

Dochia – 39,02% (11 219 de voturi)

Soroca – 40,03% (13 868 de voturi)

Sîngerei – 64,1% (13 191 de voturi)

Florești – 41,07% (12 244 de voturi)

Șoldănești – 40,6% (5 902 de voturi)

Rezina – 48,6% (8 652 de voturi)

Telenești – 59,5% (14 392 de voturi)

Fălești – 36,5% (11 079 de voturi)

Orhei – 46,7% (21 571 de voturi)

Ungheni – 50,8% (19 596 de voturi)

Călărași – 60,7% (15 459 de voturi)

Nisporeni – 65, 9% (14 148 de voturi)

Strășeni – 67,5% (22 537 de voturi)

Criuleni -65, 87% (18 769 de voturi)

Dubăsari – 45,1% (5 810 de voturi)

Hîncești – 63,8% (24 917 de voturi)

Chișinău – 56,7% (1 764 38 de mii)

Ialoveni – 71,8% (29 193 de voturi), raionul care a votat cel mai mult pentru PAS și cel mai puțin pentru BECS

Anenii Noi – 50,1% (14 722 de voturi)

Leova – 54,2% (9 363 de voturi)

Cimișlia – 56,1% (10 790 de voturi)

Căușeni – 52,9% (15 935 de voturi)

Ștefan Vodă – 54,1% (12 532 de voturi)

Basarabeasca – 40,7% (3 628 de voturi)

Cantemir – 55,8% (10 299 de voturi)

Cahul – 53,5% (20 959 de voturi)

#alegeri #BECS #harta #PAS #raioane

Poliția din Finlanda a deschis o anchetă penală, după ce o subsidiară a Google ar fi defrișat o pădure pentru a ridica un centru de date, înainte să finalizeze analizele privind impactul asupra mediului cerute de legea finlandeză, relatează The Guardian. Potrivit activiștilor de mediu, 400.000 de copaci au fost tăiați.

Autoritățile finlandeze spun că Tuike Finland, o subsidiară a Google, a defrișat și desecat 330 de hectare de pădure în zona în care urmează să fie construit centrul de date, în localitatea Muhos, din nordul Finlandei.

La fel ca alte țări nordice, Finlanda este atractivă pentru companiile de tehnologie care vor să construiască centre de date datorită stabilității sale geopolitice și suprafețelor mari de teren disponibile, dar și pentru că temperaturile scăzute ar trebui să le permită să reducă cheltuielile cu energia.

„Pe baza informațiilor preliminare, au existat ambiguități și deficiențe în ceea ce privește drenajul și gestionarea apelor pe șantierul proiectului centrului de date al companiei Tuike Finland Oy. „Ancheta penală va examina, printre altele, circumstanțele legate de aceste probleme”, a transmis joi poliția finlandeză într-un comunicat.

Autoritățile finlandeze au în așteptare 145 de solicitări pentru construcția de centre de date, inclusiv un proiect pentru infrastructură AI în valoare de 13 miliarde de euro al Google, pe care compania americană l-a numit cea mai mare investiție a sa din Europa.

La începutul acestei luni, autoritățile finlandeze au cerut Google să suspende lucrările de la două locații – Muhos și Otanmäki, după ce compania nu a finalizat evaluările de impact asupra mediului înainte de a defrișa terenurile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Agenția de Supraveghere, care monitorizează autorizațiile de mediu și evaluările de impact, a cerut Google să oprească „lucrările pregătitoare care afectează mediul”.

Activiștii de mediu estimează că 250.000 de copaci au fost tăiați la Muhos și alți 150.000 la Otanmäki.

Directorul Google pentru Finlanda, Antti Järvinen, și-a cerut scuze pentru defrișări, dar a susținut că firma a acționat în conformitate cu „cea mai bună interpretare pe care o aveam la momentul respectiv asupra legislației”.

Guvernul finlandez a încurajat aceste proiecte. În septembrie, când au fost anunțate planurile Google, premierul Petteri Orpo a declarat că atragerea investițiilor este o „prioritate absolută” și că acordul va „aduce beneficii de durată”.

Însă, aceste dezvăluiri cu privire la presupusele încălcări ale legii comise de Google au declanșat însă o dezbatere la nivel național despre implicațiile acordurilor pentru construirea centrelor de date asupra comunităților, mediului și prețurilor energiei.

Acest scandal ar putea avea reverberații politice și ar putea influența alegerile parlamentare programate în aprilie.

Peste 93.000 de oameni au semnat o petiție în care cer reglementări mai stricte pentru centrele de date și despăgubiri pentru daunele aduse mediului. Experții afirmă că aceste centre creează un număr limitat de locuri de muncă la nivel local, iar beneficiile pentru țară în ansamblu sunt minime.

„În realitate, Finlanda nu are nimic de câștigat”, a declarat Jussi Kangasharju, profesor de informatică la Universitatea din Helsinki. „Sunt companii internaționale care deservesc clienți internaționali. În cele din urmă, centrele de date aduc puține beneficii altcuiva în afară de operatorul lor”, a adăugat el.

#centru de date #Finlanda #Google