Dionis Cenușa: Un Guvern pro-european și o opoziție pro-rusă, așa va arăta după alegeri Moldova

În strictă corespundere cu sondajele optimiste, alegerile parlamentare anticipate au fost câștigate de către echipa Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS). Acesta a contat pe imaginea președintei Maia Sandu, care a promovat participarea la vot, împotriva corupției politice, pe toată durata campaniei electorale, inclusiv în ziua alegerilor. Scorul acumulat de PAS reprezintă o altă victorie electorală a Maiei Sandu, care demonstrează eficiență politică maximală în atingerea obiectivelor politice, de o manieră metodică, rând pe rând. De această opinie este expertul economic și coordonator de proiecte la Centrul Analitic Independent Expert Grup, Dionis Cenușa.

Prezența la vot a fost de sub 50%. Circa 1.4 milioane de cetățeni s-au prezentat la urnele de vot sau cu aproape 100 mii de mai puțin decât la alegerile prezidențiale din 2020. De asemenea, votul din diasporă a fost cu circa 40-50 mii de voturi mai mic decât recordul înregistrat în turul doi al prezidențialelor de anul trecut, când au votat peste 260 mii de moldoveni aflați în străinătate. Președintele Sandu a încercat foarte subtil să atragă voturi în favoarea partidului său. Activitatea politico-electorală individuală a PAS nu trebuie deloc desconsiderată, deoarece formațiunea a adunat cele mai multe donații și a comunicat activ cu populația din teritoriu. Eforturile comune ale PAS și ale liderului său spiritual Maia Sandu le-a permis să obțină cu circa 300 mii voturi mai mult în 2021 decât în primul tur al alegerilor prezidențiale din 2020, când pentru Sandu au votat circa 488 mii de voturi.

În final, PAS a depășit masiv toate partidele de pe dreapta și stânga eșichierului politic cu aproape 718 mii de voturi. Acest lucru i-a permis să obțină o majoritate absolută de 60 de mandate în noul parlament (dar sub majoritatea constituțională – 67 mandate). Rivalii electorali principali ai PAS – Blocul Comuniștilor și Socialiștilor – au atras aproape 400 mii de voturi și au obținut sub 35 de mandate, care le permite să devină principala forță de opoziție. Alt partid care de asemenea a intrat în Parlament este formațiunea lui Ilan Șhor, care, cu toată imaginea negativă a oligarhului fugar, a reușit să adune peste 80 mii de voturi și să rămână în parlament cu până la 7 mandate în posesie.

De la victorie electorală până la monopolizarea puterii

Cu circa 58 de mandate în noul legislativ, PAS înregistrează succes remarcabil la câteva capitole importante:

Primo, este prima formațiune pro-UE în istoria electorală a țării care obține o majoritate de sine stătător. Acest lucru nu le-a reușit nici măcar oligarhilor pseudo-pro-UE în perioada 2009-2019, care aveau la dispoziție numeroase surse mass-media și resurse financiare impunătoare.

Segundo, PAS este al doilea partid după PCRM care obține o majoritate confortabilă în parlament din 2001 încoace, cu care va reuși să domine conducerea legislativului și șefia în comisiile parlamentare de profil.

Tertio, ultimul aspect constă în puterea politică conferită de electorat pentru a numi guvernul în solitudine. Ca și în cazul guvernării comuniștilor în 2001-2009, PAS poate numi orice guvern, fără vreun impediment politic din partea membrilor de coaliție.

În contextul victoriei asurzitoare, PAS obține toate pârghiile puterii în stat – de la președinție (Maia Sandu) până la parlament și viitorul executiv. Din acest considerent, toată responsabilitatea pentru actul guvernării în următorii patru ani o va avea PAS și exponenții politici ai acestuia, care gradual vor apărea în toate structurile statului – de la ministere până la agenții și întreprinderi de stat. Odată cu monopolizarea totală a puterii, PAS va deveni obiectul monitorizării societății civile și a surselor media, dar și ținta politică a tuturor partidelor politice, atât de dreapta, cât și de stângă.

Polarizarea geopolitică inevitabilă a Parlamentului

Victoria PAS este un mesaj puternic al electoratului pro-european, care demonstrează că vectorul european are în spate un potențial revigorat. Lărgirea controlului politic al forțelor pro-UE va genera un complex al „victimei” în rândul forțelor pro-ruse. Reduse la sub 35 de mandate în parlament, Blocul Comuniștilor și Socialiștilor împreună cu Partidul Șor, vor crea un front comun și vor încerca să pună accentul pe retorica geopolitică, pentru a discredita PAS și președinția lui Sandu.

Obiectivul politicii externe al PAS va fi integrarea europeană și implementarea Acordului de Asociere cu UE. Cu o majoritatea absolută în Parlament, Moldova va putea atrage cu ușurință atât asistența europeană de circa 600 milioane EUR deja promisă de UE în luna iunie 2021. În acest sens, va fi adoptat foarte curând noua Agendă de Asociere, care va trasa direcțiile de apropiere de UE pentru următorii doi ani.

Pe de altă parte, nu este exclusă complicarea relațiilor cu Rusia, parțial, din motivul că cea din urmă va susține opoziția pro-rusă din noul parlament de la Chișinău. Dar cel mai mult, relațiile cu partea rusă se pot complica ca urmare a aprofundării dialogului dintre Chișinău și Bruxelles, inclusiv pe linia coordonării politicii externe. Președintele Sandu nu a exclus că, viitorul guvern, dacă va fi unul pro-UE, ar putea inclusiv adera la politica de sancțiuni față de Belarus, care este tutelat de Rusia. Avalanșa integrării europene la toate nivelurile va împinge pe plan secundar dosarul rusesc. În orice caz, relația cu Rusia va necesita atenție din cauza reglementării transnistrene și a nevoii de a menține contractele pentru livrarea de gaze rusești, până când este posibilă achiziționarea facilă a gazelor din România.

Odată cu activarea contactelor cu UE, care va coincide cu summitul Parteneriatului Estic din decembrie 2021 și preluarea președinției rotative în Consiliul UE de către Franța, în ianuarie 2022, noua guvernare pro-occidentală va pune accentul pe o relație strategică cu SUA. Din acest punct de vedere, Moldova nimerește într-un circuit extrem de pozitiv pe plan internațional și se poate alinia la procesele de reformă din regiune, care prind intensitate în Ucraina (mai puțin în Georgia). Astfel, Moldova poate deveni un jucător important pentru Trio-ul Asociat (IPN, Iunie 2021), ceea ce permite promovarea cauzei europene în ochii europenilor.

În loc de concluzii…

Moldova intră într-un ciclu politic nou, în care accentul va fi pus pe reformele structurale și combaterea corupției mari, care vor permite atragerea asistenței și investițiilor din Occident. Este cert că agenda europeană va deveni mai puternică decât oricând în trecut. Succesul electoral al PAS se va solda cu o majoritate pro-UE în parlament și cu un guvern puternic ancorat în vectorul european.

Odată ce caracterul pro-occidental al Moldovei sub guvernarea “galbenă” se va pronunța, o răcire a relațiilor cu Rusia pare inevitabilă, în mare parte din cauza deciziilor adoptate de cea din urmă. Retorica geopolitică din Parlament dezvoltată de opoziția pro-rusă va încerca să capitalizeze pe diviziunile geopolitice existente în societate. Anume din acest motiv, relația cu Rusia nu trebuie abandonată în niciun caz, ci din contra reparată. Având în vedere legitimitatea electorală puternică obținută de PAS, Președintele Sandu poate începe o diplomație mai fermă în direcția Moscovei, în care să predomine argumentul că Moldova vrea relații constructive cu Estul, dar cursul de integrare europeană este ireversibil și necondiționat.

#alegeri #dionis cenusa #pro-european #pro-rus

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.