Dionis Cenușa: Un Guvern pro-european și o opoziție pro-rusă, așa va arăta după alegeri Moldova

În strictă corespundere cu sondajele optimiste, alegerile parlamentare anticipate au fost câștigate de către echipa Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS). Acesta a contat pe imaginea președintei Maia Sandu, care a promovat participarea la vot, împotriva corupției politice, pe toată durata campaniei electorale, inclusiv în ziua alegerilor. Scorul acumulat de PAS reprezintă o altă victorie electorală a Maiei Sandu, care demonstrează eficiență politică maximală în atingerea obiectivelor politice, de o manieră metodică, rând pe rând. De această opinie este expertul economic și coordonator de proiecte la Centrul Analitic Independent Expert Grup, Dionis Cenușa.

Prezența la vot a fost de sub 50%. Circa 1.4 milioane de cetățeni s-au prezentat la urnele de vot sau cu aproape 100 mii de mai puțin decât la alegerile prezidențiale din 2020. De asemenea, votul din diasporă a fost cu circa 40-50 mii de voturi mai mic decât recordul înregistrat în turul doi al prezidențialelor de anul trecut, când au votat peste 260 mii de moldoveni aflați în străinătate. Președintele Sandu a încercat foarte subtil să atragă voturi în favoarea partidului său. Activitatea politico-electorală individuală a PAS nu trebuie deloc desconsiderată, deoarece formațiunea a adunat cele mai multe donații și a comunicat activ cu populația din teritoriu. Eforturile comune ale PAS și ale liderului său spiritual Maia Sandu le-a permis să obțină cu circa 300 mii voturi mai mult în 2021 decât în primul tur al alegerilor prezidențiale din 2020, când pentru Sandu au votat circa 488 mii de voturi.

În final, PAS a depășit masiv toate partidele de pe dreapta și stânga eșichierului politic cu aproape 718 mii de voturi. Acest lucru i-a permis să obțină o majoritate absolută de 60 de mandate în noul parlament (dar sub majoritatea constituțională – 67 mandate). Rivalii electorali principali ai PAS – Blocul Comuniștilor și Socialiștilor – au atras aproape 400 mii de voturi și au obținut sub 35 de mandate, care le permite să devină principala forță de opoziție. Alt partid care de asemenea a intrat în Parlament este formațiunea lui Ilan Șhor, care, cu toată imaginea negativă a oligarhului fugar, a reușit să adune peste 80 mii de voturi și să rămână în parlament cu până la 7 mandate în posesie.

De la victorie electorală până la monopolizarea puterii

Cu circa 58 de mandate în noul legislativ, PAS înregistrează succes remarcabil la câteva capitole importante:

Primo, este prima formațiune pro-UE în istoria electorală a țării care obține o majoritate de sine stătător. Acest lucru nu le-a reușit nici măcar oligarhilor pseudo-pro-UE în perioada 2009-2019, care aveau la dispoziție numeroase surse mass-media și resurse financiare impunătoare.

Segundo, PAS este al doilea partid după PCRM care obține o majoritate confortabilă în parlament din 2001 încoace, cu care va reuși să domine conducerea legislativului și șefia în comisiile parlamentare de profil.

Tertio, ultimul aspect constă în puterea politică conferită de electorat pentru a numi guvernul în solitudine. Ca și în cazul guvernării comuniștilor în 2001-2009, PAS poate numi orice guvern, fără vreun impediment politic din partea membrilor de coaliție.

În contextul victoriei asurzitoare, PAS obține toate pârghiile puterii în stat – de la președinție (Maia Sandu) până la parlament și viitorul executiv. Din acest considerent, toată responsabilitatea pentru actul guvernării în următorii patru ani o va avea PAS și exponenții politici ai acestuia, care gradual vor apărea în toate structurile statului – de la ministere până la agenții și întreprinderi de stat. Odată cu monopolizarea totală a puterii, PAS va deveni obiectul monitorizării societății civile și a surselor media, dar și ținta politică a tuturor partidelor politice, atât de dreapta, cât și de stângă.

Polarizarea geopolitică inevitabilă a Parlamentului

Victoria PAS este un mesaj puternic al electoratului pro-european, care demonstrează că vectorul european are în spate un potențial revigorat. Lărgirea controlului politic al forțelor pro-UE va genera un complex al „victimei” în rândul forțelor pro-ruse. Reduse la sub 35 de mandate în parlament, Blocul Comuniștilor și Socialiștilor împreună cu Partidul Șor, vor crea un front comun și vor încerca să pună accentul pe retorica geopolitică, pentru a discredita PAS și președinția lui Sandu.

Obiectivul politicii externe al PAS va fi integrarea europeană și implementarea Acordului de Asociere cu UE. Cu o majoritatea absolută în Parlament, Moldova va putea atrage cu ușurință atât asistența europeană de circa 600 milioane EUR deja promisă de UE în luna iunie 2021. În acest sens, va fi adoptat foarte curând noua Agendă de Asociere, care va trasa direcțiile de apropiere de UE pentru următorii doi ani.

Pe de altă parte, nu este exclusă complicarea relațiilor cu Rusia, parțial, din motivul că cea din urmă va susține opoziția pro-rusă din noul parlament de la Chișinău. Dar cel mai mult, relațiile cu partea rusă se pot complica ca urmare a aprofundării dialogului dintre Chișinău și Bruxelles, inclusiv pe linia coordonării politicii externe. Președintele Sandu nu a exclus că, viitorul guvern, dacă va fi unul pro-UE, ar putea inclusiv adera la politica de sancțiuni față de Belarus, care este tutelat de Rusia. Avalanșa integrării europene la toate nivelurile va împinge pe plan secundar dosarul rusesc. În orice caz, relația cu Rusia va necesita atenție din cauza reglementării transnistrene și a nevoii de a menține contractele pentru livrarea de gaze rusești, până când este posibilă achiziționarea facilă a gazelor din România.

Odată cu activarea contactelor cu UE, care va coincide cu summitul Parteneriatului Estic din decembrie 2021 și preluarea președinției rotative în Consiliul UE de către Franța, în ianuarie 2022, noua guvernare pro-occidentală va pune accentul pe o relație strategică cu SUA. Din acest punct de vedere, Moldova nimerește într-un circuit extrem de pozitiv pe plan internațional și se poate alinia la procesele de reformă din regiune, care prind intensitate în Ucraina (mai puțin în Georgia). Astfel, Moldova poate deveni un jucător important pentru Trio-ul Asociat (IPN, Iunie 2021), ceea ce permite promovarea cauzei europene în ochii europenilor.

În loc de concluzii…

Moldova intră într-un ciclu politic nou, în care accentul va fi pus pe reformele structurale și combaterea corupției mari, care vor permite atragerea asistenței și investițiilor din Occident. Este cert că agenda europeană va deveni mai puternică decât oricând în trecut. Succesul electoral al PAS se va solda cu o majoritate pro-UE în parlament și cu un guvern puternic ancorat în vectorul european.

Odată ce caracterul pro-occidental al Moldovei sub guvernarea “galbenă” se va pronunța, o răcire a relațiilor cu Rusia pare inevitabilă, în mare parte din cauza deciziilor adoptate de cea din urmă. Retorica geopolitică din Parlament dezvoltată de opoziția pro-rusă va încerca să capitalizeze pe diviziunile geopolitice existente în societate. Anume din acest motiv, relația cu Rusia nu trebuie abandonată în niciun caz, ci din contra reparată. Având în vedere legitimitatea electorală puternică obținută de PAS, Președintele Sandu poate începe o diplomație mai fermă în direcția Moscovei, în care să predomine argumentul că Moldova vrea relații constructive cu Estul, dar cursul de integrare europeană este ireversibil și necondiționat.

#alegeri #dionis cenusa #pro-european #pro-rus

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.