Producția internă de legume rămâne mult insuficientă pentru consumul tot mai mare al populației Republicii Moldova. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, a declarat vineri, 19 iunie, că țara noastră traversează un paradox agricol: deși exporturile țării au revenit pe creștere în ultimele 10 luni, iar sectorul legumicol comercial înregistrează o renaștere timidă, importurile de legume au ajuns la niveluri istorice, depășind de 15 ori exporturile.

Datele prezentate arată că în anul 2025 Republica Moldova a exportat legume în valoare de doar 8 milioane de dolari, în timp ce importurile au ajuns la 123 de milioane de dolari. Deficitul balanței comerciale externe al sectorului a atins astfel circa 115 milioane de dolari. Expertul a explicat că, în prezent, consumul anual de legume al populației este de aproximativ 350–400 de mii de tone, însă producția internă nu mai poate acoperi necesarul pieței. Dacă între 2001–2005 Republica Moldova producea mai multe legume decât consuma, situația s-a inversat în ultimii ani. În perioada 2021–2025, producția medie anuală a fost de 260 de mii de tone, iar consumul a depășit 320 de mii de tone.

Un fenomen important remarcat de către Veaceslav Ioniță este transformarea structurii producției agricole. Producția de legume în gospodăriile populației pentru autoconsum este în continuă scădere, pe fondul renunțării populației la agricultura de subzistență, în timp ce sectorul comercial începe să se consolideze.

„Populația nu mai crește legume ca altădată, însă companiile agricole și fermierii își măresc constant producția. În ultimii 10 ani, producția comercială de legume a crescut de la 34 de mii de tone la 118 de mii de tone. Este o renaștere timidă, dar importantă”, a declarat expertul.

Totuși, această creștere nu reușește să țină pasul cu majorarea consumului și cu reducerea producției casnice. În 2025, Republica Moldova a importat un volum record de 118 mii de tone de legume, dintre care aproape jumătate au fost cartofi. Potrivit analizei prezentate, doar 45% din legumele vândute în rețelele comerciale sunt de origine locală, restul sunt de import. Cele mai mari volume importate sunt cartofii, roșiile și castraveții. În schimb, Moldova reușește să mențină balanțe comerciale pozitive la ceapă, usturoi și fasole.

Veaceslav Ioniță a evidențiat și problema valorii reduse a exporturilor moldovenești. În prezent, legumele exportate de Republica Moldova sunt vândute, în medie, cu aproximativ 40 de cenți kilogramul, în timp ce legumele importate costă în jur de 1 dolar kilogramul. Expertul a atras atenția și asupra declinului dramatic al industriei de procesare a legumelor, care în trecut reprezenta un pilon important al economiei agricole.

„Cândva produceam circa 2 miliarde de borcane de conserve pe an. Astăzi, această ramură practic a dispărut. Pentru o țară care pretinde că este agrară, situația este una regretabilă”, a afirmat el.

De asemenea, potrivit expertului, după doi ani consecutivi de scădere a exporturilor, Republica Moldova a depășit pragul de 4 miliarde de dolari exporturi anuale, creșterea fiind susținută aproape exclusiv de producția agricolă. Cu toate acestea, legumicultura rămâne unul dintre cele mai vulnerabile domenii ale agriculturii moldovenești.

„Republica Moldova poate și trebuie să aibă un sector legumicol bine dezvoltat. Din păcate, la legume avem balanță comercială negativă încă din anul 2002. Ultima dată când exportam mai mult decât importam a fost acum peste două decenii”, a subliniat Veaceslav Ioniță.

În concluzie, Veaceslav Ioniță consideră că Republica Moldova are încă un potențial enorm de dezvoltare în sectorul legumicol, însă este nevoie de investiții, subvenții și politici publice care să încurajeze producția cu valoare adăugată și dezvoltarea industriei de procesare. „Până în 2002, Republica Moldova exporta mai multe legume decât importa. Trebuie să reconstruim această ramură și să valorificăm potențialul agricol pe care îl avem”, a conchis expertul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#exporturi #importuri #legume #Republica Moldova #scădere

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.