Producția internă de legume rămâne mult insuficientă pentru consumul tot mai mare al populației Republicii Moldova. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, a declarat vineri, 19 iunie, că țara noastră traversează un paradox agricol: deși exporturile țării au revenit pe creștere în ultimele 10 luni, iar sectorul legumicol comercial înregistrează o renaștere timidă, importurile de legume au ajuns la niveluri istorice, depășind de 15 ori exporturile.

Datele prezentate arată că în anul 2025 Republica Moldova a exportat legume în valoare de doar 8 milioane de dolari, în timp ce importurile au ajuns la 123 de milioane de dolari. Deficitul balanței comerciale externe al sectorului a atins astfel circa 115 milioane de dolari. Expertul a explicat că, în prezent, consumul anual de legume al populației este de aproximativ 350–400 de mii de tone, însă producția internă nu mai poate acoperi necesarul pieței. Dacă între 2001–2005 Republica Moldova producea mai multe legume decât consuma, situația s-a inversat în ultimii ani. În perioada 2021–2025, producția medie anuală a fost de 260 de mii de tone, iar consumul a depășit 320 de mii de tone.

Un fenomen important remarcat de către Veaceslav Ioniță este transformarea structurii producției agricole. Producția de legume în gospodăriile populației pentru autoconsum este în continuă scădere, pe fondul renunțării populației la agricultura de subzistență, în timp ce sectorul comercial începe să se consolideze.

„Populația nu mai crește legume ca altădată, însă companiile agricole și fermierii își măresc constant producția. În ultimii 10 ani, producția comercială de legume a crescut de la 34 de mii de tone la 118 de mii de tone. Este o renaștere timidă, dar importantă”, a declarat expertul.

Totuși, această creștere nu reușește să țină pasul cu majorarea consumului și cu reducerea producției casnice. În 2025, Republica Moldova a importat un volum record de 118 mii de tone de legume, dintre care aproape jumătate au fost cartofi. Potrivit analizei prezentate, doar 45% din legumele vândute în rețelele comerciale sunt de origine locală, restul sunt de import. Cele mai mari volume importate sunt cartofii, roșiile și castraveții. În schimb, Moldova reușește să mențină balanțe comerciale pozitive la ceapă, usturoi și fasole.

Veaceslav Ioniță a evidențiat și problema valorii reduse a exporturilor moldovenești. În prezent, legumele exportate de Republica Moldova sunt vândute, în medie, cu aproximativ 40 de cenți kilogramul, în timp ce legumele importate costă în jur de 1 dolar kilogramul. Expertul a atras atenția și asupra declinului dramatic al industriei de procesare a legumelor, care în trecut reprezenta un pilon important al economiei agricole.

„Cândva produceam circa 2 miliarde de borcane de conserve pe an. Astăzi, această ramură practic a dispărut. Pentru o țară care pretinde că este agrară, situația este una regretabilă”, a afirmat el.

De asemenea, potrivit expertului, după doi ani consecutivi de scădere a exporturilor, Republica Moldova a depășit pragul de 4 miliarde de dolari exporturi anuale, creșterea fiind susținută aproape exclusiv de producția agricolă. Cu toate acestea, legumicultura rămâne unul dintre cele mai vulnerabile domenii ale agriculturii moldovenești.

„Republica Moldova poate și trebuie să aibă un sector legumicol bine dezvoltat. Din păcate, la legume avem balanță comercială negativă încă din anul 2002. Ultima dată când exportam mai mult decât importam a fost acum peste două decenii”, a subliniat Veaceslav Ioniță.

În concluzie, Veaceslav Ioniță consideră că Republica Moldova are încă un potențial enorm de dezvoltare în sectorul legumicol, însă este nevoie de investiții, subvenții și politici publice care să încurajeze producția cu valoare adăugată și dezvoltarea industriei de procesare. „Până în 2002, Republica Moldova exporta mai multe legume decât importa. Trebuie să reconstruim această ramură și să valorificăm potențialul agricol pe care îl avem”, a conchis expertul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#exporturi #importuri #legume #Republica Moldova #scădere

Premierul Vasile Tofan a declarat că proiectul bugetului de stat pentru anul 2027 a fost întors pentru revizuire, deoarece autoritățile consideră că unele cheltuieli trebuie reduse mai mult. Guvernul își propune să diminueze deficitul bugetar, care a depășit 5% din PIB, prin economii în ministere și agenții. Declarațiile a fost făcute în cadrul emsiunii „На грани” la Exclusiv TV.

„Trebuie să trăim în limita mijloacelor pe care le avem. Atunci când deficitul bugetar a depășit deja 5% din PIB, consider că am ajuns să cheltuim peste posibilitățile noastre”, a declarat premierul.

Potrivit lui Tofan, ministerele și agențiile au primit încă din septembrie sarcini concrete privind reducerea cheltuielilor și a personalului. Unele instituții ar putea fi comasate pentru a diminua costurile administrative.

„Dacă avem, de exemplu, patru agenții care se ocupă de aceeași activitate, poate ar trebui să le comasăm într-una singură. Astfel, am avea un singur contabil, un singur jurist și un singur specialist în resurse umane, în loc de câte patru”, a explicat șeful Executivului.

Premierul a recunoscut că aceste măsuri ar putea întâmpina rezistență, dar a afirmat că este hotărât să ducă procesul până la capăt. El a dat drept exemplu reforma administrativ-teritorială, prin care structura actuală de 32 de raioane ar urma să fie înlocuită cu trei regiuni, ceea ce ar permite, în opinia sa, reducerea cheltuielilor administrative.

Tofan a precizat că Guvernul trebuie să facă economii și pentru a putea acoperi alte obligații bugetare, inclusiv acordarea compensațiilor și majorarea salariilor.

În același timp, autoritățile își propun să reducă din costurile de deservire a datoriei publice, prin transferarea unei părți din datoria internă în datorie în valută, care, potrivit premierului, este mai ieftin de finanțat.

Deocamdată, șeful Executivului nu a prezentat cifrele finale ale bugetului pentru 2027, menționând că documentul nu este definitivat. Potrivit legislației, proiectul bugetului de stat trebuia prezentat Parlamentului până la 15 octombrie.